Inflația anuală a ajuns la 8,35%, după ce prețurile au avansat cu 1,48% în luna ianuarie 2022, potrivit datelor publicate de INS.

Aproape două cincimi din scumpirea generală pe ianuarie 2022 au venit din creșterile prețurilor la combustibili și energie (în pofida plafonării) și tot două cincimi au provenit din creșterea generalizată a prețurilor la produsele alimentare. Inflaţia MEDIE anuală (februarie 2021 – ianuarie 2021 față de februarie 2020 – ianuarie 2020) a urcat la 5,5%.

Prețurile produselor alimentare au crescut în prima lună a anului curent cu 1,15%. Valori mai mari s-au înregistrat la legume (+2,58%), ouă (+2,44%), fructe (1,97%), ulei comestibil (+1,55% față de luna precedentă și circa 24% față de ianuarie 2021), pește (+1,51%), brânză (+1,40%), produse de morărit și panificație (+1,31%), carne și preparate din carne (+0,78%, cu +1,55% la carnea de pasăre și +0,93% la carnea de bovine).

 [1]

 La produsele nealimentare, indicele inflației lunare a fost de 1,73%), cu valori notabile la carburanți (+3,59%, după ieftinirea de -0,78% din decembrie 2021), energie termică (+6,39%) și gaze naturale (+6,22%). De reținut și influența importantă prin ponderea relativ mare în coșul de consum a produselor din tutun (+1,27%).

La celelalte mărfuri, a continuat creșterea la mărfuri precum produse de uz casnic și mobilă (+0,63%, cu +0,91% la aragaze și +0,86% la frigidere, semn că valul prețurilor industriale a prins contur), autoturisme și piese de schimb (+0,56%), îmbrăcăminte (+0,41%) sau articole de igienă, cosmetice și medicale (+0,40%).

La servicii, s-a consemnat o majorare de 1,37%, cu valori semnificativ crescute la apă, canal, salubritate (+4,37% și +12% anual), transport interurban (+2,23%), îngrijire medicală (+1,01%), igienă și cosmetică (+0,97%), transport aerian (+19,86% lunar dar numai 5,39% anual și cu pondere mică în consum).

Valoarea indicatorului de inflație CORE 2 ajustat, aflat sub influența politicii monetare, a urcat la cea mai mare valoare din ultimele 12 luni, întrerupându-și trendul anterior de scădere. Ceea ce explică decizia de majorare mai pronunțată a dobânzii de politică monetară, în contextul puseului inflaționist generalizat la toate catgoriile de mărfuri și servicii.

[2]

Prețurile industriale, majorate la finele anului trecut cu 33,3%, se vor transmite parțial dar sistematic spre produsele de larg consum în lunile următoare. La acestea se adaugă scumpirea alimentelor și creșterea facturilor la energia consumată pe perioada anotimpului rece, ceea ce va menține presiunea pe indicele prețurilor de consum.

[3]

Astfel, proiecția inflației a fost reașezată semnificativ în sus și nivelul acesteia va rămâne ridicat în următoarele patru trimestre. După o diminuare ușoară a inflației anuale prin efect de bază la finalul T1, va urma un vârf în T2 (+11,2%), odată cu scoaterea plafonării facturilor la energie.

Scăderea IPC va veni în partea a doua a anului curent, mai lent decât se anticipa anterior (9,6% în T4, comparativ cu 5,9% în proiecția anterioară, cu o prelungire la 8% în T1 2023), o diminuare la 5% fiind estimată de-abia în T2 2023.