În România, conform Chestionarului privind riscurile sistemice (4) derulat în septembrie 2021, cele mai mari instituții de credit autohtone au identificat două riscuri ridicate și opt riscuri moderate (Anexa 2), se arata in Sondajul privind riscurile sistemice, publicat de Banca Nationala a Romaniei (BNR), in care se adauga:

Evaluările băncilor reflectă o îmbunătățire pentru majoritatea riscurilor comparativ cu exercițiul anterior, aspect care se reflectă și prin reducerea numărului de riscuri cu caracter ridicat.

Acestea au încadrat în categoria de riscuri sistemice ridicate următoarele elemente:

(1) deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne și

(2) riscul asociat provocărilor la adresa securității cibernetice și inovației financiare.

Similar exercițiului anterior, riscul privind deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne își menține poziția de cel mai semnificativ element generator de risc ridicat, însă atât nivelul curent, precum și ceilalți indicatori de risc au fost evaluați în scădere.

Riscul asociat provocărilor la adresa securității cibernetice și inovației financiare urcă de pe locul patru pe locul trei în harta riscurilor după importanță, dar impactul potențial și dificultatea de gestionare sunt evaluate în scădere.

Probabilitatea de apariție se menține în schimb relativ neschimbată.

Cele mai importante modificări privind nivelul curent al riscurilor se înregistrează în cazul riscului privind cadrul legislativ incert și impredictibil în domeniul financiar-bancar și al riscului de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental.

În ambele cazuri se remarcă o scădere a probabilității de apariție, care conduce la coborârea cu două locuri în harta riscurilor a riscului legislativ (de pe locul trei pe locul cinci) și trecerea acestuia din categoria de risc sistemic ridicat în cea de risc sistemic moderat, în timp ce riscul de nerambursare se menține pe locul doi în harta riscurilor.

Cu excepția riscurilor menționate mai sus, celelalte riscuri au suferit scăderi sau urcări de poziție de câte un loc, fiind totodată clasificate la nivelul moderat și fără a înregistra evoluții notabile de la exercițiul anterior.

În ceea ce privește creșterea prețurilor la energie, instituțiile de credit apreciază că efectele se pot observa pe un orizont de timp scurt spre mediu prin creșterea ratelor de neperformanță în special în sectorul populației, respectiv pentru categoriile mai vulnerabile, în timp ce impactul asupra companiilor este de așteptat să fie diferit în funcție de sector.

Nu se întrevăd efecte asupra indicatorilor financiari ai instituțiilor de credit.

Conform analizelor derulate de BNR (5) , riscul sistemic privind tensiunile la nivelul echilibrelor macroeconomice, inclusiv ca urmare a efectelor pandemiei COVID-19 este considerat cel mai important risc sistemic pentru stabilitatea financiară, fiind singurul evaluat la un nivel sever (Anexa 1, Tabel 3).

În plus, riscul privind întârzierea reformelor și a absorbției fondurilor europene, în special prin PNRR, riscul privind incertitudinile la nivel global în contextul pandemiei COVID-19 și riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental sunt evaluate la un nivel ridicat, așteptările fiind de creștere (pentru primul risc), respectiv de stabilizare pentru următoarea perioadă (pentru ultimele două riscuri).

Produsul intern brut a revenit la nivelul prepandemic în prima jumătate a anului 2021, după ce rata de creștere economică reală la T2 2021 s-a situat la 13,9 la sută.

Evoluția pozitivă s-a înregistrat pe fondul reluării încrederii în redresarea economiei, care a condus la majorarea cererii interne, dar și al unui efect de bază substanțial datorat contracției puternice din trimestrul II al anului 2020.

Creșterea economică pentru anul în curs se estimează la 7,4 la sută (6), iar principalul risc asociat acestei prognoze este generat de progresul modest al campaniei de vaccinare.

Pe fondul acestor evoluții se înregistrează o diminuare a deficitului bugetar (până la 3,8 la sută din PIB în primele nouă luni ale anului, față de 6,7 la sută în aceeași perioadă a anului trecut).

Perspectivele viitoare sunt de creștere, inclusiv pe fondul nevoii de a introduce măsuri noi pentru combaterea efectelor crizei energiei.

În plus, contul curent a continuat să se deterioreze, iar România se plasează pe locul patru la nivel european după valoarea deficitului de cont.

În ceea ce privește gradul de absorbție a fondurilor europene, România se menține sub media europeană și a țărilor din regiune, iar în prezent atragerea fondurilor puse la dispoziție prin Mecanismul de redresare și reziliență este condiționată de
implementarea unor măsuri la nivel național.

Deși realizarea investițiilor bugetate prin PNRR poate contribui la susținerea unui model de creștere sustenabil pe termen mediu și lung, capacitatea instituțională redusă poate conduce la întârzierea implementării acestor programe, cu consecințe negative importante asupra economiei și sistemului financiar.

În contextul intensificării riscurilor la nivel global în a doua parte a anului, inclusiv pe fondul accelerării prețurilor la energie și al creșterii prețurilor combustibililor fosili, implementarea investițiilor verzi prin intermediul PNRR în vederea atingerii țintelor asumate devine esențială.

Riscul de credit se menține ridicat la nivelul portofoliului bancar, însă rata creditelor neperformante a continuat să se reducă atât pe segmentul companiilor nefinanciare, cât și pe cel al populației.

Un element de vulnerabilitate este reprezentat de situația
debitorilor care au beneficiat de moratoriul public instituit prin OUG nr. 37/2020 și prelungit prin OUG nr. 227/2020.

În acest caz însă, un factor atenuant este faptul că majoritatea moratoriilor au expirat încă din luna decembrie 2020.

Un alt aspect important pentru dinamica viitoare a ratei creditelor neperformante este legat de evoluția pieței imobiliare, având în vedere accentuarea activității pe segmentul rezidențial, precum și revenirea consemnată pe piața comercială.

(3) ABE, Tabloul de risc aferent T2 2021.

(4) În analiză sunt incluse toate băncile considerate de importanță sistemică începând cu 01.01.2021 și ING Bank. Răspunsurile individuale ale băncilor se regăsesc în Anexa 3.

(5) BNR – Raportul asupra stabilității financiare, decembrie 2021.

(6) World Bank Group – „Competition and Firm Recovery Post-COVID-19, Europe and Central Asia Economic Update”, Office of the Chief Economist, Fall 2021.