Dintre cele 34 de bănci din sistemul bancar românesc, primele șapte au reprezentat în 2020 în jur de 80% din totalul activelor bancare și au generat aproape întregul profit al sistemului.

„Acești lideri au amploarea necesară pentru a dezvolta operațiuni mai eficiente și pentru a investi într-o digitalizare de succes a modelului lor de afaceri, în timp ce băncile celelalte se confruntă cu o provocare imensă care le afectează negativ rezultatele. Mai mult, majoritatea băncilor din România păstrează un model de business universal, cu puține semne distinctive care să le permită o diferențiere adecvată”, afirmă Ovidiu Tișler, Associate Partner al biroului McKinsey & Company din București, conform unui comunicat de presa, in care se arata:

Industria serviciilor financiare a supraviețuit pandemiei mai bine decât arătau estimările inițiale, dar sectorul se află sub semnul unor evoluții și performanțe extreme, potrivit celei de-a 11-a ediții a McKinsey Global Annual Banking Review.

Industria s-a împărțit în ultimii doi ani între bănci câștigătoare și jucători cu rezultate sub așteptări, iar România nu a făcut excepție, având în vedere că primele șapte bănci însumează în jur de 80% din totalul activelor bancare și sunt responsabile aproape în întregime de profitabilitatea sistemului bancar.

Sectorul bancar din România și-a diminuat profitabilitatea la aproximativ 8% în 2020, de la 11% în 2019 ca urmare a pandemiei - este pentru prima dată în ultimii șase ani când profitabilitatea sectorului bancar local a scăzut sub 10%.

Pandemia a intensificat totodată mai multe incertitudini, precum presiunea inflaționistă, impactul neclar al stimulentelor economice asupra costurilor de risc sau efectele accelerării adopției digitalizării. COVID-19 a dus la un avans semnificativ al digitalizării la nivel global, România fiind printre economiile europene cu cea mai rapidă creștere în privința utilizării serviciilor digitale în sistemul bancar.

Cercetarea McKinsey a identificat patru factori care pot genera performanțe divergente – zona geografică, dimensiunea băncilor, concentrarea pe un anumit segment de business și modelul de afaceri. Factorul legat de mărime pare să fie extrem de relevant în România.

De altfel, dintre cele 34 de bănci din sistemul bancar românesc, primele șapte au reprezentat în 2020 în jur de 80% din totalul activelor bancare și au generat aproape întregul profit al sistemului.

„Acești lideri au amploarea necesară pentru a dezvolta operațiuni mai eficiente și pentru a investi într-o digitalizare de succes a modelului lor de afaceri, în timp ce băncile celelalte se confruntă cu o provocare imensă care le afectează negativ rezultatele. Mai mult, majoritatea băncilor din România păstrează un model de business universal, cu puține semne distinctive care să le permită o diferențiere adecvată”, afirmă Ovidiu Tișler, Associate Partner al biroului McKinsey & Company din București.

Analiza instituțiilor financiare cu cele mai bune rezultate indică trei caracteristici comune ale unui model de afaceri sustenabil în viitor:

Experiența utilizatorului și servicii financiare digitale încorporate. România este economia cu cea mai rapidă creștere din Europa Centrală și de Est (CEE) în e-commerce, iar românii se așteaptă tot mai mult ca băncile să ofere clienților experiențe dinamice, eficiente, în conformitate cu nevoile lor reale. Printre cele mai relevante funcționalități se numără personalizarea serviciilor și ofertelor sau conectarea la ecosisteme de servicii adiacente (financiare și non-financiare). Acestea din urmă se află la un stadiu incipient pe piața din România.

Analizele McKinsey evidențiază că băncile din România au înregistrat creșteri semnificative în 2020-2021 pentru segmentul de vânzări digitale, dar punctul de plecare a fost unul foarte jos comparativ cu alte țări din Europa Centrală și de Est (procentul vânzărilor digitale a fost de ~10% în România vs. aproape 25% în CEE pentru unele produse). De asemenea, cea mai mare parte a avansului digital este încă determinat de deschideri de produse simple.

Un model economic eficient, care favorizează creșterea veniturilor din comisioane, cu relevanță semnificativă pentru România, unde 2/3 din veniturile băncilor sunt încă determinate de venituri din dobânzi (vs. 45% la nivel global).

Inovație continuă și servicii lansate rapid prin valorificarea tehnologiei. Vânzările digitale, de exemplu, se află încă într-un stadiu incipient în România, dar exemple din CEE și la nivel global arată un potențial semnificativ pe termen scurt și mediu. Există jucători la nivel internațional cu sisteme și proceduri bine stabilite pentru adopția digitală, permițându-le să atragă 40% din totalul clienților prin mediul digital. Inovația și obiectivele bazate pe decizii rapide sunt extrem de relevante atunci când facem diferențierea între jucătorii de top și restul (de exemplu, timpul de lansare de produse și servicii poate fi de două până la patru săptămâni pentru băncile performante față de opt–26 de săptămâni pentru cele din urmă).

„Următorii ani sunt cruciali pentru orice bancă cu aspirații de a ajunge pe partea bună a extremei descrise în raportul din acest an. Timpul se scurge, iar diferențele de performanță se adâncesc tot mai mult. Nu este timp de pierdut. Dimpotrivă: istoria ne arată că jucătorii care ies dintr-o criză cu decizii îndrăznețe orientate spre creștere păstrează câștigurile rezultate pe termen lung. Acest lucru este foarte important și pentru băncile din România. Pandemia Covid-19 a accelerat tendința digitală. Acum este momentul să acționăm”, conchide Ovidiu Tișler.