Rezultatul final pentru inflația anuală pe 2021 a fost de 8,19%, potrivit datelor publicate de INS, după ce prețurile au crescut cu 0,71% în luna decembrie.
Peste 40% din scumpirea generală pe ultima lună a anului au venit din creșterea tarifului la energia electrică, iar aproximativ 25% din creșterea prețurilor la produsele alimentare.
Inflaţia MEDIE anuală a urcat la 5,1% pe metodologia națională, în timp ce valoarea calculată pe model european IAPC s-a situat la 4,1%. De reținut, indicele anual „europenizat” de prețuri pentru România s-a situat la 6,7%, semnificativ sub nivelul de 8,2% consemnat de INS (valoarea lui pe decembrie a fost mai mică, de 0,51%).
Prețurile produselor alimentare au crescut în decembrie cu 0,84%, ceea ce a dus majorarea anuală la 6,69%. Valori mai importante s-au înregistrat la produsele de morărit și panificație (+1,17%), ouă (+2,46%), brânză (+0,86%), pește (+0,69%), carne și preparate din carne (+0,56%), zahăr (+0,76%) și ulei (+1,34%).
Majorarea prețurilor la fructele proaspete (+2,69%) a fost contrabalansată de scăderea la citrice și fructe meridionale (-3,10%), de unde a rezultat stabilizarea per total grupă la +0,06%. În schimb, legumele s-au scumpit cu 1,95% (cartofii au dat tonul, cu 4,72% și aproape 25% de la începutul anului).
[1]
La produsele nealimentare (indice +0,74%), creșterile de prețuri la energie electrică (+6,27%), energia termică (+2,14%) și gaze naturale (+1,44%) au fost atenuate de ieftinirea carburanților (-0,78%). A continuat majorarea difuză la mărfuri precum detergenți (+0,42%), mobilă (+0,39%), îmbrăcăminte (+0,34%) sau încălțăminte (+0,32%).
La servicii, s-a consemnat o majorare de 0,42%, cu valori mai însemnate la apă, canal, salubritate (+0,90%), transport interurban (+0,94%), îngrijire medicală (+0,64%), transport aerian (+19,79% lunar dar -6,38% anual) și servicii poștale (+16,08%, dar cu pondere foarte mică în consum).
De reținut, indicatorul CORE 2 ajustat, aflat sub influența politicii monetare (care nu include impactul nefast al evoluțiilor de preț la tutun și combustibili) a scăzut pentru a treia oară consecutiv față de luna anterioară și a ajuns la 0,48%, de la 0,67% în septembrie. Ceea ce validează măsurile graduale de politică monetară, optimizate în contextul puseului inflaționist și al stagnării care amenință economia în noul val pandemic.
[2]
Din păcate, prețurile industriale, situate cu avansul la circa 32% vor continua transmiterea parțială dar sistematică spre produsele de larg consum pe parcursul lunilor care vin. La acestea se adaugă scumpirea alimentelor și creșterea facturilor la energie pe perioada anotimpului rece, ceea ce va menține presiunea pe indicele prețurilor de consum.
[3]
Una peste alta, în 2021, creșterea prețurilor a depășit semnificativ chiar și cea mai recentă estimare a BNR pentru finalul anului în curs (+7,5%). În T1 2022 se va produce inițial o scădere temporară prin efect de bază (+1,33% în ianuarie 2021) dar va urma un vârf de inflație în T2, odată cu scoaterea plafonării facturilor le energie.
Scăderea IPC ar urma să se producă de-abia în partea a doua a anului curent, pentru ca un nivel de 5% să fie atins de-abia în T1 2023.