Vânzările cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) au înregistrat în luna noiembrie 2021 o revenire de +2,4% pe seria brută după scăderile de -3,3% din octombrie și -1,8% în septembrie, potrivit datelor publicate de INS.
Totuși, pe seria ajustată cu numărul de zile lucrătoare şi sezonalitate creșterea a fost minimă (+0,4%, după -0,3% în octombrie).
Cifra de afaceri din comerț cumulată pe primele 11 luni ale anului în curs a fost mai mare cu 10,5% față de aceeași perioadă din anul anterior. Trendul a fost de scădere sistematică în ultimele șapte luni. Avansul pe noiembrie 2021 faţă de aceeași lună din 2020 a fost de 5% pe seria brută, respectiv 5,5% pe seria ajustată la sezonalitate și zile lucrătoare.
Odată cu intrarea puterii de cumpărare a salariilor și pensiilor domeniul negativ (prin majorarea indicelui de inflație la 7,80%), se observă scăderea față de luna precedentă a vânzărilor de produse alimentare (-0,8% față de octombrie, deși s-a păstrat un spor de 5,5% cumulat pe anul în curs).
În schimb, s-au consemnat creșteri la produsele nealimentare (+5,7% față de luna anterioară și +14,3% cumulat pe 11 luni) și carburanți (+1,1%, respectiv +11,9%).
[1]
Efectul pandemiei și revenirii economice asupra evoluțiilor din sectorul comercial raportate la cele înregistrate înainte de apariția apariției pandemiei, se vede în graficul cu schimbările în noiembrie de la un an la altul, 2020 față de 2019 și 2021 față de 2020.
Vânzările de produse alimentare s-au majorat în noiembrie 2021 cu 8,2% față de noiembrie 2019 iar cele de produse nealimentare cu 12,7%. Vânzările de carburanți au fost în creștere pronunțată (+9,6% după ce în octombrie erau încă la -1,1%).
[2]
Per total, creșterea comerțului pe seria ajustată a fost de 10,7% (la majorarea cu 4,9% de anul trecut, s-a adăugat cea de 5,5%, din anul acesta).
Una peste alta, din revenirea PIB anunțată oficial (ne-am situat la +6,8% pe seria ajustată sezonier la 9 luni 2021/9 luni 2020, după -4,6% 9 luni 2020/9 luni 2019), a rezultat un avans după doi ani de +1,9%.
Astfel, „scorul” între comerț și PIB a fost net în favoarea primului (10,5% la 1,9%), deoarece românii au menținut ritmul de consum, indiferent dacă economia a fost în scădere sau în creștere.