Produsul Intern Brut pe anul 2020 a fost ajustat în plus cu aproape 3,4 miliarde de lei în termeni nominali, de la 1.055,5 miliarde lei în varianta provizorie până la 1.058,9 miliarde lei în varianta semidefinitivă.

Totodată, deflatorul utilizat pentru comparabilitate cu perioada de bază a fost recalculat în plus cu o zecime de procent (prețurile din economie s-au majorat cu 3,9% și nu cu 3,8%, valoarea inițială).

Astfel, INS a adăugat 0,2 puncte procentuale iar scăderea economică a ajuns de la -3,9% în varianta provizorie la -3,7% în cea semidefinitivă. Ceea ce modifică în sus rezultatul economic pe 2020 dar are un efect invers pentru PIB-ul pe anul 2021, prin majorarea bazei de raportare. Metodologia de calcul a PIB prevede că, după evaluările semnal, provizorie 1 și provizorie 2, apare după un an varianta semidefinitivă (cea prezentată acum) și de-abia după doi ani varianta definitivă.

INS a publicat și datele la zi referitoare la creșterea economiei românești din 2005 încoace după ce au fost refăcute o serie de calcule inițiale. Iată cum se prezintă evoluția pe perioada 2005 – 2020, conform statisticii oficiale, cu observația că revenirea din criza precedentă s-a făcut de-abia în 2014 iar anul trecut ne-am situat la +21,3% față de acest reper, de la +26% în 2019.

[1]

În ce priveşte modificarea contribuțiilor la formarea și creșterea PIB 2020 între varianta provizorie și varianta semidefinitivă, se remarcă o ameliorare semnificativă a poziționării în teritoriul negativ a industriei ca influență asupra creșterii PIB (de la -1,9 puncte procentuale la -0,9 pp) și recalcularea puternic în jos a contribuției sectorului financiar (de la 2,5% la doar 1,7% din PIB, de unde și o influență modificată de la zero la -0,7 pp).

[2]

De remarcat și înjumătățirea influenței pozitive a sectorului IT, de la +0,6 pp la doar +0,3 pp, după ce ponderea sa în formarea PIB a fost redusă de la 6,8% la 6,3%.

Comerțul a avut și el o revizuire defavorabilă ca influență pe PIB (de la -0,9 pp la -1,2 pp) dar prin creșterea ponderii în formarea PIB.

Una peste alta, structura actualizată de formare a PIB pe 2020, corelată cu datele deja disponibile pentru 2021, sugerează necesitatea de a trece din 2022 încolo la o echilibrare a motoarelor de creștere economică, dinspre axarea exclusivă pe cererea internă către majorarea importanței exporturilor, cu reducerea influenței negative pe creșterea PIB rezultată din deficitele externe.