Banca Nationala a Romaniei (BNR) publica primul numar al unui raport privind riscurile asupra sectorului bancar provenind din schimbarile climatice, la recomandarea Comitetului National pentru Supravegherea Macroprudentiala (CNSM).

Raportul, denumit "Tabloul de monitorizare a riscurilor climatice asupra sectorului bancar din România" surprinde principalele evoluții în domeniul schimbărilor climatice și al finanțării verzi.

Sinteza raportului publicat de BNR:

Raportul este realizat în conformitate cu măsura nr. 12 din cadrul Recomandării Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM) nr. R/6/2021 privind sprijinirea finanțării verzi adresate Băncii Naționale a României, respectiv „construirea unui tablou de monitorizare a riscurilor asupra sectorului bancar provenind din schimbările climatice, care să fie actualizat și diseminat periodic, precum și rularea anuală a unui exercițiu de testare la stres pe aspecte asociate riscurilor climatice, cu diseminarea rezultatelor”.

Tabloul surprinde principalele evoluții în domeniul schimbărilor climatice și al finanțării verzi prin prisma unor indicatori grupați în cinci categorii, respectiv: (i) economia reală, (ii) riscul fizic, (iii) riscul de tranziție, (iv) finanțarea verde și (v) politicile guvernamentale.

Cele mai importante aspecte relevate de această analiză se referă la:

▪ Până în anul 2019, România a înregistrat o reducere semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră față de anul 1990, consemnând cea mai amplă diminuare comparativ
cu alte state membre ale UE din regiune.

Această evoluție a fost rezultatul unor eforturi de creștere a surselor regenerabile, retehnologizării din cadrul unor industrii poluatoare, respectiv închiderii unor capacități de producție cu emisii ridicate.

În plus, productivitatea utilizării carbonului la nivel național s-a îmbunătățit îndeosebi în ultima perioadă, România clasându-se pe primul loc în regiune atât din perspectiva indicatorului bazat pe producție, cât și a celui bazat pe cererea internă.

În același timp, ponderea consumului de energie din surse regenerabile în consumul final de energie se situează peste media europeană și cea regională.

▪ Temperatura medie anuală din România a crescut gradual în perioada 1990-2020, comparativ cu media anilor 1961-1980, în linie cu evoluțiile la nivel european și mondial.

Dezastrele climatice din perioada 1980-2019 au cauzat la nivel național daune economice de aproximativ 12 miliarde euro (1).

Expunerea bancară față de riscul fizic rămâne relativ redusă (4,56 la sută din totalul expunerilor față de companiile nefinanciare în luna iunie 2021), însă în creștere față de anul 2015.

▪ Importanța economică a companiilor nefinanciare relevante din punct de vedere climatic (brown) a rămas constantă în perioada 2015-2020, iar profitabilitatea acestora s-a situat, în general, sub media pe economie.

Deși expunerea băncilor față de aceste companii a crescut ușor în termeni nominali în perioada iunie 2015 – iunie 2021, ponderea expunerilor acestora în portofoliul instituțiilor de credit s-a redus la 49,2 la sută la finalul perioadei, pe fondul unei creșteri mai temperate față de ritmul creditării totale. Cu toate acestea, proporția rămâne, însă, importantă.

Creditarea verde din partea băncilor a înregistrat o creștere substanțială, ajungând la un maxim de 5,4 miliarde lei în luna martie 2021 (4,3 din totalul expunerilor bancare față de companiile nefinanciare).

▪ La nivel mondial, emisiunile de obligațiuni verzi au luat un avânt considerabil începând cu anul 2012, la nivelul anului 2020 fiind emise obligațiuni verzi în valoare de aproximativ 270 de miliarde euro.

În perioada 2012-2021, Uniunea Europeană a deținut cea mai mare pondere în totalul obligațiunilor verzi emise pe plan internațional.

▪ Din punct de vedere al taxelor privind protecția mediului, România s-a clasat la un nivel mai scăzut față de celelalte economii comparabile din regiune în cea mai mare parte a perioadei 1995-2019. În schimb, în anul 2019, cheltuielile guvernamentale privind protecția mediului din România au fost cele mai mari la nivel regional (1,4 la sută din PIB).

Conform datelor Băncii Mondiale, la nivelul lunii aprilie 2021,
56 de state aplicau sau urmează să implementeze diferite politici și scheme de taxare a carbonului, acoperind astfel 10,18 GtCO2, respectiv 18,8 la sută din totalul emisiilor de CO2 la nivel mondial.

▪ În contextul mai larg al obiectivelor climatice la nivelul UE, respectiv de reducere semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2030 și de atingere a neutralității climatice în anul 2050, fondurile alocate României în vederea atingerii
acestor obiective constituie o oportunitate importantă pentru reforme structurale și pentru obținerea unei creșteri economice sustenabile.

Cele mai recente estimări ale CNSM arată că atragerea cu succes a granturilor cu destinație verde din cadrul instrumentului „Next Generation EU“ (NGEU) ar avea un efect cumulat asupra creșterii economice între 1,9 puncte procentuale și 2,3 puncte procentuale în perioada 2021-2026.

Mai mult, impactul suplimentar asupra creșterii economice pe termen mediu ar putea ajunge până la aproximativ 5,7 puncte procentuale în aceeași perioadă, în cazul în care România ar atrage atât fondurile (inclusiv împrumuturi) cu destinație verde din NGEU, cât și din alocarea cu aceeași destinație aferentă
Cadrului financiar multianual 2021-2027.

(1) Daunele economice din EEA-32 reprezintă cuantificarea acelor pagube provocate de evenimente hidrologice, climatologice și meteorologice. Statele EEA-32 sunt formate din cele 27 de state membre ale UE și Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția și Turcia. Sursa datelor este Agenția Europeană a Mediului (EEA).

Vezi aici raportul BNR