Deficitul bugetului general consolidat pe primele 11 luni din 2021 a ajuns la 56 miliarde lei, echivalent cu -4,7% din PIB.

Rezultatul a fost semnificativ mai bun decât valoarea de -7,94% din PIB (-84 miliarde lei) consemnată în aceeași perioadă din 2020. Practic, ajustarea fiscală avută în vedere la întocmirea bugetului s-a realizat iar spațiul rămas pentru încadrarea în deficitul final este de aproape 2 procente și jumătate.

Din execuțiile bugetare pe ultimii ani, constatăm că expandarea cheltuielilor pe final de an ar putea fi făcută, dar ar ajunge la cea mai mare valoare din ultimii patru ani. Mai degrabă ar fi utilă păstrarea deficitului pe anul 2021 sub 7% din PIB, mai ales că valoarea de 5,84% planificată prin bugetul pe 2022 apare ca fiind o țintă modestă față de necesitatea de a ieși cât mai repede de sub amenințarea procedurii de deficit excesiv.

În structură bugetului, rezultatul bugetului de stat a fost mai slab decât cel general (-5,62% față de -4,70% din PIB). Compensarea s-a făcut majoritar prin excedente la bugetele locale (cu afectarea unor proiecte în teritoriu), la bugetele instituțiilor autofinanțate, și la fondul pentru șomaj.

[1]

Ponderea în PIB a cheltuielilor pe primele 11 luni ale anului a scăzut de la 35,4% la 33,4%, în timp ce ponderea veniturilor a crescut la 28,7%, de la 27,4%. Per total, circa 40% din îmbunătățirea execuției bugetare au venit din majorarea încasărilor iar 60% din reducerea relativă a cheltuielilor. În termeni nominali, creșterile pe 11 luni din 2021 au fost de aproximativ 51 miliarde lei la venituri (+17,5%) și 23 miliarde lei la cheltuieli (+6,1%). Este o modificare majoră de abordare a execuției bugetare, absolut necesară după ani de accentuare a dezechilibrului financiar.

[2]

De reținut, ritmul de majorare a cheltuielilor publice a crescut ușor în noiembrie la 6,1% (de la 5,6% la finele lunii anterioare), deși a rămas mult sub avansul veniturilor.

Creșterea facturii pentru salariile bugetare a fost limitată la doar 1,4% (cu mult sub inflația crescută la 7,8%) iar asistența socială (+6,3%) păstrată marginal peste creșterea generală a cheltuielilor.

[3]

De remarcat poziționarea semnificativ peste media generală a sporului la sumele alocate pentru bunuri și servicii (+10%), în timp ce cheltuielile pentru proiecte cu finanțare externă nerambursabilă, utile pe perioada pandemiei și pentru revenirea economică mai rapidă, au avansat cu 11,6%. Evoluții negative au avut sumele achitate pentru subvenții (-4,5%) și cheltuielile de capital (-4,3%, dar în revenire de la circa -10% în octombrie).

Una peste alta, e bine că s-a reușit ajustarea deficitului bugetar, pe fondul unor încasări favorizate de evoluția inflației, încadrarea în ținta propusă pentru finalul anului fiind asigurată. Există, însă, tentația de a lua măsuri populiste, care ar putea afecta, nu atât rezultatul bun față de ținta pe 2021, cât bugetul pe anul 2022 și anii următori.