Rata dobânzii pe termen lung pentru România a crescut din nou în luna noiembrie 2021, până la 5,11%, potrivit datelor medii lunare certificate de Eurostat.

Acest indicator critic pentru obligațiile asumate la contractarea de noi credite a urcat la cel mai mare nivel de după luna martie 2020 (când a atins 4,89%), după ce în februarie 2021 coborâse la doar 2,65%.

Evoluția dobânzilor la noile credite luate „a la long” este similară cu trendul general din țările central-europene care sunt în afara Zonei Euro și au regim valutar similar cu al nostru: în Cehia (de la 2,34% la 2,62%), Polonia (de la 2,63% la 3,12%) și Ungaria (de la 3,69% la 4,07%). Însă pe invers față de media Zonei Euro, care a sczăut de la 0,23% la 0,18%.

Din afara zonei euro, la care aspiră deja prin anticamera ERM II, Croația a reușit să obțină condiții mai avantajoase (de 0,37% a coborât la 0,32%) iar Bulgaria a crescut la un nivel relativ redus (de la 0,15% la 0,25%). După revenirea din domeniul negativ, de luna precedentă, Zona Euro a consemnat o medie de +0,23%, iar, pe ansamblu, UE27 a urcat la +0,62%, de la +0,39%.

Cele mai scăzute dobânzi au fost consemnate de Germania (-0,31%), Olanda (-0,27%) și Luxemburg (-0,21%). Toate în scădere, și cărora li s-a alăturat cu valoare negativă marginală, Austria (-0,01%). Din fostul bloc estic, cel mai bine s-a plasat Slovacia (care a adoptat moneda unică încă din 2007), cu +0,13%, imediat după Danemarca (+0,01%) și Finlanda (0%). Grecia (+1,22%) și-a inversat trendul descendent și a urcat din nou peste Italia (+1,01%).

[1]

România a păstrat detașat prima poziție în topul celor mai scumpe împrumuturi ce pot fi luate de un stat membru al Uniunii, la distanță de plutonul țărilor central-europene cu regim valutar similar. Majorarea costurilor de împrumut la cote cu mult peste practica europeană în materie ar trebui să ne îngrijoreze din perspectiva majorării datoriei publice.

Ecartul costurilor de împrumut s-a situat la circa 25% în raport cu următoarea clasată, Ungaria. Diferența s-a diminuat marginal și în raport cu Cehia (dar la o cotă foarte mare, +95%) și a mai scăzut ceva (până la +64%) față de Polonia, economia cea mai apropiată ca nivel de dezvoltare și structură de cea românească.

În fine, ar fi de reținut că trendul de creștere a mediei lunare se va menține. Datele în timp real din 19 decembrie 2021 (12:15 GMT) plasau nivelul dobânzilor la care se poate împrumuta România pe zece ani la 5,145% (sursa worldgovernmentbonds.com). Semnificativ mai mult decât în luna precedentă, dar în scădere semnificativă după maximul de 5,69% consemnat în data de 7 decembrie.

Rata dobânzii pe termen lung este calculată ca medie lunară (fără a fi ajustată sezonier) și se referă la randamentul titlurilor guvernamentale tranzacționate pe piața secundară, inclusiv taxele, cu o maturitate reziduală de circa zece ani.

Titlurile urmărite în coșul de tranzacționare trebuie înlocuite periodic pentru a evita schimbarea maturității de referință. Definiția utilizată este în acord cu criteriile de convergență, în concordanță cu art.121 al Tratatului de la Amsterdam. Criteriul Maastricht pentru adoptarea euro cere un nivel maxim de cel mult două puncte procentuale peste media celor mai performante trei state iar România nu mai îndeplinește în prezent acest criteriu.