Rata dobânzii pe termen lung pentru România a crescut din nou în luna octombrie 2021, până la pragul de 4,75%, potrivit datelor publicate de Eurostat.

Acest indicator critic pentru obligațiile asumate la contractarea de noi credite a urcat la cel mai mare nivel din martie 2020 (când a atins 4,89%) încoace, după ce în februarie 2021 coborâse la doar 2,65%.

Evoluția este conformă cu trendul general consemnat de țările UE. Dobânzile s-au majorat, totodată, în țările central-europene care sunt în afara Zonei Euro și au regim valutar similar cu al nostru: în Cehia (de la 1,90% la 2,34%), Polonia (de la 1,87% la 2,63%) și Ungaria (de la 3,09% la 3,69%).

Din afara zonei euro, dar aflată în antecamera ERM II, Croația a reușit să obțină condiții mai avantajoase (de 0,37% a coborât la 0,32%) iar Bulgaria a crescut la un nivel relativ redus (de la 0,15% la 0,25%).

Zona Euro a consemnat o medie de +0,23%, iar, pe ansamblu, UE27 a urcat la +0,62%, de la +0,39%.

Dobânzi negative au mai fost consemnate doar de Germania (-0,21%), Luxemburg (-0,20%) și Olanda (-0,18%). Din fostul bloc estic, cel mai bine s-a plasat Slovacia, cu +0,13%, imediat după Danemarca (+0,10%). Grecia (+0,96%) și-a inversat trendul descendent dar s-a plasat la același nivel cu Italia.

[1]

România a păstrat detașat prima poziție în topul celor mai scumpe împrumuturi ce pot fi luate de un stat membru al Uniunii, la distanță de plutonul țărilor central-europene cu regim valutar similar.

Majorarea costurilor de împrumut la cote mult peste practica europeană în materie ar trebui să îngrijoreze din perspectiva majorării datoriei publice.

Ecartul costurilor de împrumut s-a păstrat la circa 30% în raport cu următoarea clasată, Ungaria, 80% față de Polonia (economia cea mai apropiată ca nivel de dezvoltare și structură de cea românească) și 100% în raport cu Cehia.

Pe fondul instabilității politice și a reducerii avansului trimestrial al PIB la doar 0,3%, ar fi de reținut că datele în timp real din 1 decembrie 2021 plasau nivelul dobânzilor la care se poate împrumuta România pe zece ani la nu mai puțin de 5,535% (sursa worldgovernmentbonds.com). Ceea ce indică o continuare a trendului de creștere (de la 4,9% în urmă cu 30 de zile și 3,265% în urmă cu șase luni, potrivit aceleiași surse).

Rata dobânzii pe termen lung este calculată ca medie lunară (fără a fi ajustată sezonier) și se referă la randamentul titlurilor guvernamentale tranzacționate pe piața secundară, inclusiv taxele, cu o maturitate reziduală de circa zece ani.

Titlurile urmărite în coșul de tranzacționare trebuie înlocuite periodic pentru a evita schimbarea maturității de referință. Definiția utilizată este în acord cu criteriile de convergență, în concordanță cu art.121 al Tratatului de la Amsterdam. Criteriul Maastricht pentru adoptarea euro cere un nivel maxim de cel mult două puncte procentuale peste media celor mai performante trei state iar România nu mai îndeplinește în prezent acest criteriu.