Bugetul general consolidat a înregistrat pe primele trei trimestre din 2021 un deficit de 44,3 miliarde lei, echivalent cu -3,77% din cea mai recentă estimare a PIB pentru anul în curs.

Rezultatul este semnificativ mai bun față de cel de -6,37% din PIB consemnat la finele lunii septembrie 2020. Seria statistică arată că ajustarea fiscală a fost de 2,6 puncte procentuale și s-a apropiat de ținta stabilită pentru finalul anului.

Potrivit comunicatului oficial, plățile cu caracter excepțional pe primele nouă luni ale anului curent generate de epidemia COVID-19 au fost de 10,64 miliarde lei (0,9% din PIB). Adică mult sub cele similare din 2020 (37,12 miliarde lei, respectiv 3,51% din PIB). Aici regăsim integral sursa de ajustare fiscală.

În ultimul trimestru al anului va trebui să păstrăm rezultatele din 2020 în condițiile în care pandemia a revenit în forță cu valul patru iar cheltuielile vor trebui majorate semnificativ, chiar dacă suntem ajutați de alte state europene pentru combaterea Covid.

Din păcate, este posibilă afectarea rezultatului economic pe care se conta, pentru a atinge obiectivul de deficit bugetar.

Ponderea în PIB a veniturilor pe primele nouă luni ale anului a crescut la 23,0% în T1-T3 2021, de la 21,6% în T1-T3 2020, iar cea a cheltuielilor a scăzut de la 27,9% la 26,8% din PIB. Cam 1,3 puncte procentual din plusul acumulat la venituri a venit din majorarea încasărilor interne iar 0,2 pp din sporul cu circa patru miliarde în echivalent lei al sumelor primite din exterior.

În termeni nominali, creșterile după primele trei trimestre din 2021 au fost de circa 38 miliarde lei pe partea de venituri (+18,7%) și doar 21 miliarde lei pe partea de cheltuieli (+6,7%). Este o modificare importantă în abordarea execuției bugetare, absolut necesară după mai mulți ani de accentuare sistematică a dezechilibrelor financiare.

[1]

Pe partea de impozite directe, se remarcă majorările de 26,4% ale sumelor colectate din impozitul pe profit și de 16% la impozitele pe salarii și venit. Contribuțiile de asigurări sociale au avansat și ele, dar într-un ritm ceva mai redus, de 13,8% (11 miliarde lei în plus). Creșterile în termeni nominali de 39% la TVA (de la 40 miliarde lei spre 57 miliarde lei) și de 17,2% la accize (aproximativ de la 22 miliarde lei la 26 miliarde lei) sunt de salutat.

Pe fondul neindexării pensiilor de la 1 septembrie, ritmul de majorare a cheltuielilor publice s-a redus la doar 6,7% (de la +9,4% la finele lunii anterioare). Creșterea facturii pentru salariile bugetare a fost și ea limitată la doar +2,2% (mult sub inflația la nouă luni) iar asistența socială (+7,5%) păstrată aproape de creșterea generală a cheltuielilor.

[2]

S-a păstrat peste media generală sporul la sumele alocate pentru bunuri și servicii (+8,7%), în timp ce cheltuielile pentru proiecte cu finanțare externă nerambursabilă au avansat cu peste 27%. De reținut, însă, scăderea cheltuielilor de capital (-6,8%). În plus, diminuarea sumelor achitate pentru subvenții cu circa 11% a afectat activitatea unor operatori economici din agricultură.

Una peste alta, e bine că s-a reușit pentru moment limitarea deficitului bugetar, în acord cu posibilitățile date de evoluția economiei, fiind șanse reale de încadrare în ținta propusă pentru finalul anului. Principala provocare rămâne, însă, impactul valului patru al pandemiei, care va afecta inevitabil rezultatele în plan economic.