România a consemnat în iunie 2021 o scădere de 1% a producției industriale față de luna anterioară (serie brută).

Rezultatul a fost ușor defavorizat de perioada din an și de dispunerea zilelor lucrătoare, valoarea ajustată pentru comparabilitate corectă a tendinței de evoluție fiind de -0,6%.

Cu beneficiul efectului de bază, dat de scăderea activității economice la începutul pandemiei, evoluția față de aceeași lună a anului precedent apare ca semnificativ mai bună (+3,1% brut și +5,9% pe seria ajustată cu numărul de zile lucrătoare și sezonalitate).

Cumulat pe primele șapte luni din 2021, s-a înregistrat o creștere de 14%, susținută de industria prelucrătoare (+15,3%). Sectorul energetic a consemnat o majorare de 12,8%, în timp ce industria extractivă a rămas în teritoriul negativ (-1,9%).

Din păcate, în iulie industria prelucrătoare, care dă tonul pentru ansamblul producției industriale a avut un recul de -1,3% față de luna anterioară. În contextul creșterii prețurilor la electricitate petrol și gaze naturale, a rezultat un avans pe segmentul de energie (+3,8%).

Mai relevantă este seria producției industriale din aceeași lună iunie pe intervalul 2017 - 2021, ce are ca reper nivelul mediu consemnat în anul de referință 2015 (valoare 100).

Iată cum se prezintă situația, cu observația importantă că producția industrială la mijlocul anului 2021 s-a situat aproape la același nivel ca în urmă cu patru ani:

[1]

Printre ramurile industriale care au mers mai bine în prima jumătate a anului, se numără producția autoturismelor (+31,7%), fabricarea echipamentelor electrice (+28,1%), fabricarea de mașini, utilaje și echipamente (+25,0%) și producția de mobilă (+18,9%).

La polul opus al rezultatelor pe produse manufacturate, s-au situat îmbrăcămintea (-11,6%), preparatele farmaceutice (-6,2%, deși ne aflăm în pandemie) și produsele de tutun (-0,8%).

[2]

Pe graficul prezentat de INS în structura producției industriale din 2016 încoace, segmentul cel mai important, industria prelucrătoare, este clar sub nivelul din 2017. Asta după ce rezultatele s-au împotmolit ANTERIOR pandemiei, în 2018 și 2019 (acesta din urmă situat în iulie la nivelul din 2016 !), ceea ce reflectă un deficit de investiții.

Cifra de afaceri arată ceva mai încurajator cantitativ, dar nu și calitativ

Altminteri, pe fondul majorării prețurilor industriale cu aproape 14%, cifra de afaceri din industrie pe primele șapte luni ale anului (piaţa internă şi piaţa externă) a crescut cu 23,9% în termeni nominali față de aceeași perioadă din 2020 (+26% la finele primului semestru).

Diferențele sunt pronunțate între segmentele industriale și afectate semnificativ de impactul inițial al pandemiei, ceea ce face mai utilă o comparație între iulie 2021 și iulie 2019, anul de referință pentru așa-numita „revenire economică”, confirmată recent de INS a fi de +1,6% S1 2021 față de S1 2019.

[3]

Astfel, avem un avans al cifrei de afaceri per total în decurs de doi ani de +7,2%, cu valori mai pronunțate la bunuri intermediare (+23,9%), bunuri de folosință îndelungată (+19,9%) și bunuri de uz curent (+9,6%) dar cu o scădere puternică (în prețurile perioadei de bază) în sectorul energetic (-35,5%) și -0,2% la bunuri de capital.

În ceea ce privește perspectiva de activitate pentru anul în curs, trebuie semnalată evoluția negativă față de luna anterioară a comenzilor noi (-5,2%), în pofida faptului că sunt mai mari cu 20,9% față de aceeași lună din 2020.

De altfel, valoarea cumulată la 7 luni, de 27,8%, ne indică un trend potențial descrescător (afectat, desigur, și de efectul de bază).

Probema este una structurală, dacă ne uităm la reducerea de -10,6% a comenzilor exact pe segmentul bunurilor de capital, cu valoare adăugată mai mare. Timpul ne presează să obținem rezultate clar mai bune în industrie pe al doilea semestru al anului, pentru a bifa noua țintă de PIB de care depind deficitele angajate prin legea bugetului.