Rata dobânzii pe termen lung pentru România a crescut din nou în luna august 2021, până la 3,72%, conform datelor publicate de Eurostat. Acest indicator critic pentru obligațiile asumate la contractarea de noi credite a urcat la cel mai mare nivel din ultimele 12 luni, după ce în februarie 2021 coborâse la doar 2,65%.

Din luna aprilie, evoluția dobânzii de referință la noile credite luate a fost crescătoare, invers față de marea majoritate a țărilor UE. În august, ea a crescut cu peste o jumătate de punct procentual, cu mult peste cele pentru Cehia (de la 1,72% la 1,74%) și Ungaria (de la 2,83% și 2,84%). Polonia a reușit, chiar o reducere marginală (de la 1,61% la 1,60%).

Aflate în proces de trecere la euro, Croația (0,43% de la 0,45% în luna anterioară) și Bulgaria (care a păstrat nivelul de 0,14%) au performat mult mai bine decât noi. Elocvent, media UE27, a revenit în domeniul negativ, de la +0,02% în iulie la -0,08% în august. Practic, noi împrumutăm bani la cote record de dobândă iar alții obțin finanțare în condiții mult mai avantajoase.

Cele mai reduse dobânzi au fost consemnate de Germania (-0,54%), Olanda (-0,48%) și Luxemburg (-0,47%). Din fostul bloc estic, cel mai bine s-a plasat Slovacia (care a adoptat moneda unică încă din 2007), cu -0,25%, mai bine decât Austria (-0,23%), Finlanda (-0,21%) și Danemarca (-0,16%).

De reținut, Grecia (+0,59%) și-a continuat trendul descendent și s-a plasat în continuare mai bine decât Italia (+0,63%).

[1]

În context, România s-a detașat pe primul loc în topul celor mai scumpe împrumuturi ce pot fi luate de un stat membru al Uniunii și s-a distanțat semnificativ de plutonul țărilor central-europene cu regim valutar similar.

Majorarea costurilor de împrumut pe contrasens cu practica europeană ar trebui să dea de gândit, datoria publică fiind în apropierea cotei de 50% din PIB.

Ecartul costurilor de împrumut s-a mărit la peste 30% comparativ cu Ungaria (dublu de la o lună alta). După o tendință de diminuare în lunile anterioare, diferența s-a majorat puternic în raport cu Cehia (+114%) și a urcat la un nivel de 2,3 ori mai mare față de Polonia, economie cu regim valutar similar și apropiată ca structură de cea românească.

Rata dobânzii pe termen lung este calculată ca medie lunară (fără a fi ajustată sezonier) și se referă la randamentul titlurilor guvernamentale tranzacționate pe piața secundară, inclusiv taxele, cu o maturitate reziduală de circa zece ani. Titlurile urmărite în coșul de tranzacționare trebuie înlocuite periodic pentru a evita schimbarea maturității de referință.

Definiția utilizată este în acord cu criteriile de convergență, în concordanță cu art.121 al Tratatului de la Amsterdam. Criteriul Maastricht pentru adoptarea euro cere un nivel maxim de cel mult două puncte procentuale peste media celor mai performante trei state iar România nu mai îndeplinește în present acest criteriu.