Deficitul comercial a depășit din nou pragul de 2 miliarde euro pe lună în iulie 2021, potrivit datelor comunicate de INS.

Minusul de 2.185,6 milioane euro a fost cu aproape o cincime mai mare decât în luna anterioară și foarte aproape de valoarea record înregistrată în martie 2021 (2.256,5 milioane euro). Diferența dintre importuri și exporturi s-a majorat după primele șapte luni ale anului curent până la 12.864,4 milioane euro sau 5,4% din PIB.

În contextul în care atât exporturile cât și importurile au fost în creștere semnificativă (inclusiv prin efect de bază), avansul livrărilor către străinătate s-a păstrat sub cel al intrărilor de mărfuri (+24,5% față de +25,4%).

Dacă suma exporturilor lunare a urcat în iulie la 6,36 miliarde euro, importurile au trecut de 8,5 miliarde euro. Pe primele șapte luni, livrările la extern au însumat circa 42,5 miliarde euro iar intrările 55,4 miliarde euro. Gradul de acoperire al importurilor cu exporturile efectuate în primele 7 luni ale anului a coborât sub nivelul de anul trecut și la cea mai redusă valoare din ultimii zece ani, ușor sub 80%.

Datele statistice arată tendința deficitului comercial lunar de a se stabiliza cota de 2 miliarde euro, depășită la finele T1 2021. Pe acest trend ne îndreptăm (fapt confirmat de prognoza oficială în vigoare) spre un minus anual de aproape 10% din PIB în schimburile externe de mărfuri, ceea ce pune o presiune pronunțată pe cursul de schimb.

[1]

Contrar excedentelor comerciale consemnate pe toată linia de statelor din Europa Centrală la care ne raportăm (Polonia, Cehia și Ungaria) România are un deficit comercial semnificativ și în continuă creștere. În bună parte (circa 40%) provenit chiar din aceste state, care ne concurează cu succes pe propria noastră piață de desfacere.

Singurul excedent, la mașini și echipamente de transport, pe cale de dispariție

Schimburile cu țările din UE au fost de 31,35 miliarde euro la export și 40,42 miliarde euro la import (73,7% din total la exporturi şi 73% la importuri). Pe segmentul de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 11,16 miliarde euro și importuri de 14,95 miliarde euro. Au rezultat solduri negative de circa 9,1 miliarde euro în schimburile cu ţările din UE şi 3,8 miliarde de euro pe relaţiile extracomunitare.

Segmentul de mașini și echipamente de transport și-a accentuat trendul negativ început în aprilie (alte -248 milioane euro în iulie !) iar singurul excedent sectorial este pe cale de dispariție. Contribuția acestui segment strategic al exporturilor românești la diminuarea deficitului a scăzut de la 5%, la finele T1 2021, aproape de zero după primele 7 luni din 2021.

La categoria care include diverse alte mărfuri manufacturate, începutul de an a fost slab. Cu un minus de peste 2 miliarde euro, gradul de acoperire s-a redus la o valoare îngrijorătoare (78%) iar ponderea în deficit s-a situat la circa 29%. Ceea ce ar trebui să ne atenționeze referitor la competitivitatea industriei, pe traiectoria de revenire economică.

Deficitul pe zona de produse alimentare a urcat deja la peste un miliard și jumătate euro după primele șapte luni ale anului, iar gradul de acoperire sectorial a importurilor din exporturile efectuate a fost de doar 66%, comparativ cu 100% în anul 2014. Totuși, ritmul de creștere al acestuia s-a încetinit vizibil față de prima jumătate a anului, când gradul de acoperire a fost și mai redus (63%).

[2]

Creșterea semnificativă a prețurilor mondiale ale petrolului și reluarea deplasărilor în perioada de acalmie a pandemiei și de concedii, pe fondul capacităților de producție insuficiente, au contribuit la accentuarea puternică a deficitului la combustibili și lubrifianți, care a depășit două miliarde euro (jumătate de miliard de euro doar în luna iulie!).

Totuși, cea mai importantă sursă a deficitului comercial al României a continuat să o reprezinte soldul negativ al schimburilor de produse chimice, ajuns deja la aproape ȘASE miliarde de euro sau 47% din total.

Este consecința distrugerii unei componente strategice a industriei românești, după ce nu s-a mai investit în retehnlogizare la noile standarde și protecția mediului.