Deficitul comercial a ajuns după primul semestru din 2021 la 10,66 miliarde euro sau 4,6% din PIB-ul pe anul în curs, potrivit datelor INS. Livrările la extern au însumat ceva mai mult de 36 miliarde euro iar intrările aproape 47 miliarde euro.

Gradul de acoperire al importurilor cu exporturile efectuate în primele șase luni ale anului s-a păstrat la nivelul de anul trecut (80,4%), trendul de scădere din 2014 încoace fiind evident.

Minusul consemnat pe iunie a fost de 1.843,9 milioane euro, cu patru procente peste cel din luna anterioară. Avansul livrărilor către străinătate a revenit sub cel al intrărilor de mărfuri (+28,9% față de +31,1%). Suma exporturilor lunare a urcat la peste șase miliarde euro dar importurile au trecut din nou pragul de opt miliarde euro, la fel ca în martie 2021.

Pe acest trend ne îndreptăm spre un deficit anual de aproape 10% din PIB în schimburile comerciale cu străinătatea, de unde și o presiune semnificativă pe cursul de schimb.

[1]

Schimburile cu țările din UE au fost de 26,8 miliarde euro la export și 34,4 miliarde euro la import (74,1% din total la exporturi şi 73,5% la importuri). Pe segmentul de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 9,4 miliarde euro și importuri de 12,4 miliarde euro. Au rezultat astfel solduri negative de 7,6 miliarde euro în schimburile cu ţările din Piața Unică şi 3 miliarde de euro pe relaţiile extracomunitare.

[2]

Sectorul de mașini și echipamente de transport a continuat evoluția negativă începută în aprilie (-84 milioane euro pe luna iunie). Astfel, soldul schimburilor sectoriale a încheiat primul semestru la doar +207 milioane euro iar contribuția acestui segment strategic la diminuarea deficitului a scăzut de la 5%, la finele T1 2021, la doar 1%, după T2 2021. La categoria care include diverse alte mărfuri manufacturate, evoluția a fost relativ slabă, cu un minus de peste 2 miliarde euro.

Deficitul pe zona de produse alimentare a urcat deja la aproape 1,5 miliarde euro după prima jumătate a anului. Gradul de acoperire a importurilor de profil cu exporturile efectuate a fost de doar 63%, de la 100% în anul 2014. Ceea ce rămâne un semnal major de alarmă pentru o țară cu potențialul agricol al României.

[3]

Creșterea semnificativă a prețurilor mondiale ale petrolului a contribuit la accentuarea deficitului la combustibili și lubrifianți, care a depășit 1,5 miliarde euro. Cea mai importantă sursă a deficitului comercial al României o reprezintă, însă, soldul negativ al schimburilor de produse chimice, ajuns deja la peste cinci miliarde de euro sau 48% din total.