"Evoluția pandemiei și a măsurilor restrictive asociate continuă însă să genereze, cel puțin în perspectivă apropiată, mari incertitudini și riscuri la adresa previziunilor macroeconomice pe termen mediu, au convenit membrii Consiliului, date fiind încetinirea puternică a ritmului vaccinării pe plan intern și tendința de creștere a ratei de infectare în unele țări europene, pe fondul răspândirii rapide a variantei mai contagioase, Delta, a coronavirusului", se arata in minuta sedintei de politica moentara a Bancii Nationale a Romaniei (BNR) din 7 iulie 2021:

Minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României din 7 iulie 2021
Data publicării: 19 iulie 2021

Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Florin Georgescu, vicepreședinte al Consiliului de administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administrație; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație; Dan-Radu Rușanu, membru al Consiliului de administrație; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administrație.

În cadrul ședinței, Consiliul de administrație a discutat și adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind evoluțiile macroeconomice, financiare și monetare curente și de perspectivă prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.

În referirile la evoluția recentă a dinamicii prețurilor de consum, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației a crescut la 3,24 la sută în aprilie 2021, de la 3,05 la sută în martie, și la 3,75 la sută în luna mai, urcând astfel deasupra intervalului țintei ceva mai devreme decât s-a anticipat. S-a observat că ascensiunea a fost determinată aproape integral de componente exogene ale IPC, mai cu seamă de scumpirea combustibililor, pe fondul măririi cotației petrolului, și că influențe adiționale modeste au provenit din majorarea prețului produselor din tutun și din creșterea relativ mai pronunțată a prețurilor LFO.

Totodată, s-a remarcat că rata anuală a inflației CORE2 ajustat s-a mărit în aprilie la 2,9 la sută, de la 2,8 la sută în martie, iar în luna mai a rămas constantă – infirmând previziunile de prelungire a scăderii ei lente -, în condițiile în care efectele de bază dezinflaționiste de la nivelul subcomponentei alimentelor procesate au fost devansate de influențe de sens opus venite de pe segmentul serviciilor, și într-o foarte mică măsură din evoluția prețurilor unor mărfuri alimentare și nealimentare. S-a convenit că acestea pot fi atribuite, în ansamblul lor, ușoarei accentuări a deprecierii anuale a leului față de euro, precum și efectelor temporare ale creșterii cererii de consum odată cu relaxarea unor restricții de mobilitate, suprapuse celor decurgând din perturbări pe partea ofertei și din costuri asociate scumpirii materiilor prime și măsurilor de prevenire a răspândirii infecției cu coronavirus.

Au fost evocate în acest context economiile forțate sau precauționare realizate de populație în perioada distanțării sociale, precum și creșterea robustă a venitului disponibil real din ultimele luni, alături de tendința ascendentă a dinamicii prețurilor de producție din industrie pentru piața internă pe segmentul bunurilor de consum. Au fost semnalate, de asemenea, anticipațiile inflaționiste pe termen scurt care au crescut semnificativ în ultimele luni, în timp ce în cazul termenului mai lung, acestea au rămas cvasi-stabile.

În discuțiile privind poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că activitatea economică a continuat să se redreseze în trimestrul I 2021 într-un ritm considerabil mai alert decât cel anticipat, deși încetinit în raport cu intervalul precedent, aceasta reducându-și declinul în termeni anuali la doar -0,2 la sută, de la -1,4 la sută în trimestrul IV 2020, în condițiile unui avans trimestrial de 2,8 la sută. O asemenea redresare implică recuperarea aproape integrală în acest interval a contracției economice din trimestrul II 2020, precum și redeschiderea gap-ului pozitiv al PIB, în devans cu două trimestre față de cea mai recentă prognoză pe termen mediu, au subliniat membrii Consiliului.

Totodată, din perspectiva variațiilor anuale, redresarea a continuat să fie antrenată de cererea internă, iar consumul gospodăriilor populației a redevenit determinantul major, în principal ca urmare a revigorării puternice a cumpărărilor de mărfuri, dar mai ales a celor de servicii, în contextul relaxării unor restricții de mobilitate. Și formarea brută de capital fix și-a mărit ușor contribuția pozitivă la dinamica anuală a PIB, aceasta ajungând astfel să fie majoritară, pe fondul saltului amplu înregistrat de variația investițiilor nete în utilaje, ce a devansat ca impact pierderea consistentă de ritm a construcțiilor noi. În schimb, exportul net și-a mărit substanțial aportul negativ, în condițiile creșterii ceva mai pronunțate a dinamicii importurilor în raport cu cea a exporturilor de bunuri și servicii, având drept consecință și accentuarea adâncirii deficitului balanței comerciale față de perioada similară a anului trecut. O înrăutățire considerabilă au cunoscut și balanța veniturilor primare, precum și cea a veniturilor secundare, pe seama fluxurilor de profituri reinvestite și, în mai mică măsură, a intrărilor nete de fonduri UE. În aceste condiții, deficitul de cont curent a cunoscut cea mai pronunțată creștere anuală din ultimele 14 trimestre, evoluție considerată deosebit de preocupantă de către membrii Consiliului, chiar dacă ea poate fi atribuită parțial unor factori conjuncturali – importuri asociate crizei sanitare și exporturi de produse agricole afectate de seceta din 2020 –, iar gradul de acoperire a deficitului cu fluxuri de capital autonom s-a mărit, ca urmare a creșterii foarte ample a volumului investițiilor străine directe nete.

Referitor la piața muncii, membrii Consiliului au remarcat ameliorarea parametrilor acesteia începând cu luna martie 2021, inclusiv în raport cu așteptările, în contextul continuării redresării activității în numeroase sectoare ale economiei și al progresului vaccinării, precum și cu sprijinul măsurilor guvernamentale vizând păstrarea locurilor de muncă. Astfel, efectivul salariaților din economie și-a reluat tendința de creștere, iar dinamica sa anuală a revenit în aprilie în teritoriul pozitiv, inclusiv pe fondul unui efect de bază, în timp ce rata șomajului BIM a reintrat pe o traiectorie descrescătoare, coborând în mai la 5,5 la sută de la 5,9 la sută în ianuarie-februarie 2021. Totodată, datele și informațiile disponibile sugerează creșterea ratei locurilor de muncă vacante în trimestrul II – în condițiile ridicării etapizate a mai multor restricții de mobilitate –, și chiar dificultăți în atragerea de personal calificat în unele industrii înalt specializate, efectivul total al salariaților rămânând totuși sub nivelul pre-pandemie.

În perspectivă apropiată, este de așteptat ca gradul de relaxare a pieței muncii să continue să scadă, au convenit membrii Consiliului, date fiind intențiile solide de angajare pentru trimestrul III relevate de sondaje de specialitate, de natură să reducă și riscurile decurgând din încetarea la finele lunii iunie a unor măsuri guvernamentale destinate reținerii forței de muncă. Pe orizontul ceva mai îndepărtat de timp, persistă însă incertitudini legate de situația epidemiologică – în condițiile răspândirii la nivel european a variantei mai contagioase a coronavirusului și ale încetinirii vaccinării pe plan intern –, dar și de capacitatea unor afaceri de a rămâne viabile ulterior sistării programelor de sprijin, ori în contextul scumpirii substanțiale a unor materii prime. Relevante au fost considerate, de asemenea, extinderea automatizării și digitalizării pe plan intern, alături de tendința de creștere a apelului angajatorilor la lucrători din străinătate, precum și eventuale acțiuni viitoare vizând eficientizarea cheltuielilor publice, ce pot afecta evoluțiile de pe această piață, suplimentar plafonării salariilor din sectorul bugetar.

În ceea ce privește condițiile financiare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotații ale pieței monetare interbancare au continuat să scadă ușor în perioada mai-iunie, corectându-și astfel integral creșterile înregistrate la mijlocul trimestrului precedent. Și randamentele titlurilor de stat și-au prelungit parcursul lent descrescător pe scadențe scurte, în timp ce în cazul maturităților mai lungi au cunoscut ajustări ascendente moderate, corelate parțial cu evoluțiile prevalente pe plan european. Totodată, ratele dobânzilor la principalele categorii de credite noi ale clienților nebancari și-au continuat ori accentuat trendul descendent în intervalul aprilie-mai 2021, inclusiv pe fondul noii scăderi consemnate de IRCC. Trendul descendent al acestui indice s-a accentuat considerabil la începutul actualului trimestru, dar va încetini sensibil în ultimele trei luni ale acestui an și se va stopa probabil ulterior, au semnalat unii membri ai Consiliului.

În același timp, după creșterea ușoară din prima parte a lunii aprilie, cursul de schimb leu/euro a tins să se stabilizeze pe noul palier, susținut de diferențialul ratelor dobânzilor, care s-a restrâns totuși ușor față de unele piețe din regiune, dată fiind inițierea recentă de către două bănci centrale a ciclului de creștere a ratelor dobânzilor reprezentative. Unii membri ai Consiliului au atras însă atenția asupra riscurilor la adresa evoluției ratei de schimb a leului induse de dezechilibrul extern precum și de alte fundamente economice interne, mai ales în ipoteza unei schimbări bruște a sentimentului pe piața internațională.

S-a remarcat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a accelerat considerabil creșterea în primele două luni ale trimestrului II 2021, mărindu-și media pe ansamblul intervalului la 9,2 la sută, de la 5,7 la sută în trimestrul I. Evoluția reflectă atât un efect de bază, cât și activitatea intensă de creditare de pe ambele segmente majore – societăți financiare și populație –, susținută doar în mică măsură de programe guvernamentale, dar ceva mai evident decât în precedentele două luni. S-a sesizat că în cazul populației, fluxurile de credite în lei pentru locuințe și cele similare pentru consum s-au situat în acest interval în apropierea maximelor istorice. Pe acest fond, ponderea în total a componentei în lei a urcat în mai la 70,6 la sută – recordul perioadei post-ianuarie 1996.

În ceea ce privește evoluțiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit celor mai recente informații și analize, rata anuală a inflației va crește probabil mai pronunțat pe orizontul apropiat de timp decât s-a anticipat anterior, în condițiile în care prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflației din mai 2021 indica un vârf de 4,1 la sută în septembrie-decembrie 2021 și valori de circa 3 la sută pe parcursul anului 2022.

S-a observat că și această nouă creștere mai accentuată a ratei anuale a inflației are un caracter preponderent temporar, similar ascensiunii sale din semestrul I, ea fiind atribuibilă, aproape integral, acțiunii factorilor pe partea ofertei, de natură să genereze efecte de bază dezinflaționiste considerabile pe parcursul anului următor. Determinante sunt majorările mai ample anticipate a fi consemnate de prețurile gazelor naturale și ale energiei electrice în luna iulie 2021, cărora li se alătură scumpirea mai consistentă a combustibililor, în corelație cu ascensiunea cotației petrolului. Efecte inflaționiste ceva mai intense decât cele previzionate anterior sunt probabile și în cazul segmentului LFO, inclusiv în contextul tendinței de refacere a cererii venite din partea unor sectoare, pe fondul relaxării măsurilor restrictive.

Impactul inflaționist al factorilor pe partea ofertei ar putea fi însă mai intens și mai de durată, implicit de natură a afecta anticipațiile inflaționiste pe termen mediu, au atenționat unii membri ai Consiliului, evocând posibile scumpiri mai mari ale prețurilor energiei, precum și creșterile sincronizate ale cotațiilor multor materii prime, alături de blocajele în lanțurile de producție și aprovizionare, ce alimentează inflația pe plan mondial. A fost semnalată și posibila creștere a gradului de transferare în prețuri a costurilor crescute, inclusiv în contextul unor pierderi suferite anterior de firmele din anumite sectoare, precum și pe fondul cererii reprimate ce se manifestă pe măsura ridicării restricțiilor.

O creștere mai amplă a ratei inflației ar fi însă de natură să erodeze mai puternic venitul disponibil real al populației, implicit să exercite efecte adverse mai mari asupra cererii de consum și a celei agregate pe un orizont considerabil de timp, au subliniat mai mulți membri ai Consiliului. Totodată, s-a arătat că există premise favorabile pentru producții peste așteptări în cazul unor culturi agricole în acest an, iar cotațiile internaționale ale unor materii prime agro-alimentare au cunoscut recent corecții descendente, cel puțin parțiale, ce vor fi probabil resimțite la nivelul IPC. S-a concluzionat că, deși cresc ca relevanță în acest context, riscurile la adresa anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu rămân în perspectivă imediată relativ scăzute, dar reclamă monitorizarea atentă a tuturor evoluțiilor.

Presiunile inflaționiste ale factorilor fundamentali se vor evidenția, însă, ceva mai devreme decât s-a anticipat în prognoza din luna mai, au convenit membrii Consiliului, dată fiind probabila reinversare în devans cu două trimestre a poziției ciclice a economiei. Totodată, activitatea economică este așteptată să-și continue creșterea în trimestrele II și III, în ritmuri trimestriale ceva mai alerte decât s-a anticipat în luna mai, deși în decelerare graduală față de primul trimestru, perspectivă ce face probabilă mărirea gap-ului pozitiv al PIB la mijlocul semestrului II 2021 la o valoare vizibil superioară celei indicate de prognoza pe termen mediu din luna mai.

În contextul amplului efect de bază asociat contracției economice din perioada similară a anului trecut, o asemenea creștere trimestrială implică majorarea considerabilă, la un nivel de două cifre, a dinamicii anuale a PIB în trimestrul II, urmată de scăderea ei moderată în intervalul următor, au remarcat membrii Consiliului. În același timp, s-a observat că, potrivit evoluțiilor recente ale indicatorilor relevanți, ambele componente majore ale cererii interne – consumul privat și formarea brută de capital fix – contribuie probabil decisiv la creșterea abruptă a variației anuale a PIB în trimestrul II, dar că un aport modest este posibil și din partea exportului net, în condițiile în care, majorarea consistentă a exporturilor din luna aprilie a devansat-o pe cea a importurilor de bunuri și servicii. Pe acest fond, deficitul comercial și-a temperat ușor creșterea față de aceeași lună a anului trecut, în timp ce dinamica anuală a deficitului de cont curent s-a comprimat puternic, inclusiv cu aportul balanțelor veniturilor, rămânând totuși superioară valorilor medii din 2019 și 2020.

Evoluția pandemiei și a măsurilor restrictive asociate continuă însă să genereze, cel puțin în perspectivă apropiată, mari incertitudini și riscuri la adresa previziunilor macroeconomice pe termen mediu, au convenit membrii Consiliului, date fiind încetinirea puternică a ritmului vaccinării pe plan intern și tendința de creștere a ratei de infectare în unele țări europene, pe fondul răspândirii rapide a variantei mai contagioase, Delta, a coronavirusului.

O sursă de incertitudini și riscuri rămâne și conduita politicii fiscale, date fiind necunoscutele privind amploarea, viteza și instrumentele consolidării bugetare prezumate a se realiza gradual pe termen mediu – proces esențial pentru necesara corecție a dezechilibrului extern și cu implicații favorabile asupra primei de risc suveran și a costurilor de finanțare, au subliniat mai mulți membri ai Consiliului. S-a arătat că incertitudinile sunt alimentate de constrângerile venite din volumul ridicat al cheltuielilor permanente și din scumpirea recentă a unor materii prime, precum și de impactul pozitiv exercitat asupra dinamicii veniturilor bugetare de o multitudine de factori, inclusiv de creșterea PIB nominal mult peste ipoteza din construcția bugetară, care explică, de altfel, în bună măsură rezultatul execuției bugetare din primele cinci luni ale anului. În același timp, însă, recomandările emise recent de instituțiile europene în contextul procedurii de deficit excesiv prevăd o anumită dinamică a consolidării bugetare în intervalul 2021-2024, au observat unii membri ai Consiliului, precum și un anumit tratament al veniturilor neanticipate, solicitând, de asemenea, implementarea de măsuri corective suplimentare. În aceste condiții, coordonatele apropiatei rectificări bugetare și, mai ales, strategia de consolidare bugetară prezumată a fi elaborată până în toamnă și prezentată la CE sunt deosebit de importante din perspectiva caracteristicilor pe termen scurt și mediu ale politicii fiscale, au considerat membrii Consiliului.

Incertitudini mari continuă să fie asociate gradului de absorbție a fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, precum și a celor aferente noului Cadru financiar multianual 2021-2027, au susținut mai mulți membri ai Consiliului, evocând amânarea finalizării și, implicit, a aprobării de către CE a Planului național de redresare și reziliență, precum și capacitatea instituțională și istoricul realizărilor în domeniu ale României.

În aprecierea unanimă a membrilor Consiliului, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară și a ratelor dobânzilor la facilitățile permanente ale BNR. O asemenea calibrare a conduitei politicii monetare vizează menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu corespunzător țintei staționare de inflație de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală, și în condiții de protejare a stabilității financiare. S-a considerat, totodată, a fi necesară monitorizarea atentă a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.

În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută; totodată, a hotărât menținerea la 0,75 la sută a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și la 1,75 la sută a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard). În același timp, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.