„Bancile au un spatiu important de majorare a finantarilor pentru tranzitia verde, in conditiile in care proiectele de invetitii verzi insumeaza sume considerabile”, a declarat Florin Dragu, sef serviciu Directia stabilitate financiara la Banca Nationala a Romaniei (BNR), in cadrul conferintei “Solutii pentru Finantarea Companiilor”, organizata de Bancherul.ro si ClubAntreprenor.ro, in 15 iunie 2021, la hotelul Marshal Garden din Bucuresti si online, pe Zoom.com.

Conform unei analize a grupului de luru CNSM privind sprijinirea finantarilor verzi, valoarea acestor proiecte se ridica la 60 de milliarde de euro in urmatorii ani.

Dragu a avertizat insa ca dezvoltarea finantarii bancare pentru companii este impiedicata de numarul ridicat de companii subcapitalizate.

„Consolidarea capitalizarii firmelor trebuie sa reprezinte o prioritate, avand in vedere ca evolutii pozitive pe acest segmenet sunt esentiale din mai multe puncte de vedere:
- o pozitie de capital mai buna intareste capacitatea firmelor de a face fata mai bine unor conditii economie adeverse.
- Totodata, acest lucru creeaza spatiu pentru a fructifica oportunitatile care apar in piata
- Si nu in cele din urma, creeaza prmisele pentru acces sustenabil la finantarea bancara."

Ce a spus Forin Dragu, sef serviciu Directia stabilitate financiara la BNR, in cadrul conferintei „Solutii pentru finantarea companiilor":

Finantarea companiilor reprezinta o preocupare importanta pentru Banca Nationala a Romaniei (BNR), intrucat acest segment are posibilitatea de a genera valoare adaugata importanta, de a modifica structural economia, prin concentrarea pe anumite domenii strategice.

Indicatorii de sanatate fnanciara ai sectorului bancar din Romania s-au consolidat treptat in ultimii ani, iar ulterior declansarii pandemiei COVID-19 s-au mentinut la valori adecvate, comparabile sau chiar usor mai bune decat mediile europene. Acest fapt confera o capacitate sporita de absorbtie a unor eventuale evenimente negative si asigura o capacitate a sectorului bancar de a realiza finantarea sectorului real.

Printre punctele forte ale sectorui bancar romanesc, care asigura aceste premise pentru creditarea companiilor nefinanciare, pot fi mentionate:
- indicatorii de lichiditate si solvabilitate, care se mentin la niveluri adecvate;
- un grad ridicat de acoperire cu provizioane;
- rata creditelor neperformante s-a diminuat semnificativ in ultimii ani’
- rata fondurilor proprii totale a sectorului bancar se mentine la un nivel adecvat, de 23% la finalul lui 2020, fata de 19,7% media europeana.
- in privinta lichiditatii, sectorul bancar romanesc sta mai bine, cu un indicator de 279% in T1 2021 fata de o medie UE de 17%.

Din sondajele derulate frecvent de BNR rezulta ca accesul la finantare a companiilor nefinanciare este a doua cea mai putin presanta dintre problemele cu care se confrunta firmele. Ceea ce inseamna ca institutiile de credit au mentinut in aceasta perioada relativ constante standardele de creditare si continua sa-si indeplineasca rolul de furnizare de lichiditati pentru economia reala, inclusiv cu sprijinul masurilor implementate de BNR si autoritatile guvernamentale prin programele de garantare.

Bancile urmaresc accelerarea creditarii

Pentru perioada urmatoare, strategiile bancilor arata o crestere a intermedierii financiare. Bancile urmaresc o accelerare a ceditarii, in special pe zona companiilor nefinanciare. Cu toate acestea, intermedierea financiara se metine la cel mai redus nivel pe plan european.

Practic ponderea creditului neguvernamental in PIB se situeaza la 26%, in timp ce in alte state din regiune, precum Ungaria, Polonia, Bulgaria sau Cehia, valorile sunt semnificativ mai mari.

De exemplu, in cazul Cehiei, ponderea creditului neguvernamental in PIB este la 54%. Media europeana este 92%, semnificativ mai ridicata decat cea din Romania.

Unul dintre factorii care determina nivelul redus al intermedierii financiare este determinat si de nivelul de capitalizare la nivelul firmelor. La finalul lui 2019, numarul companiilor cu valori ale capitalurilor sub nivel minim reglementat era 244.000, circa 35% din totalul companiilor din Romania, majoritatea acestora, respectiv 237.000 de firme, avand capitaluri proprii negative.

Un alt aspect care reclama masuri in zona companiilor cu capitaluri sub nivelul minim reglementat este gradul ridicat de persistenta, respectiv durata de mentinere a firmelor in aceasta categorie. La finalul lui 2019, in jur de 30% dintre firmele subcapitalizate se aflau in aceasta situatie de cel putin 10 ani, iar 14% au inregistrat capitaluri sub limita reglementata in fiencare an din 2008. Durata medie in care raman subcapitalizate este de circa 7 ani.

Desi in ultimii ani situatia s-a imbunatatit, cu o scadere de 5%, in structura dinamicile sunt eterogene, iar riscurile de translatare a riscurilor spre alti parteneri comerciali si sectorul bancar se metin importante.

In structura de finantare a companiilor vedem ca ponderea creditelor de la banci si IFN se mentine modesta, aceasta sursa reprezentand doar 8% din totalul pasivelor companiilor.
Majoritatea acestor imprumuturi sunt pentru operatiuni curente iar ponderea creditelor de investitii este mai scazuta.

Consolidarea capitalizarii firmelor din Romania trebuie sa reprezinte o prioritate

Exista o proportie ridicata, de 17%, a datoriilor comerciale ca resurse financiare din totalul pasivului companiilor, iar datoriile catre actionari si entitati afiliate reprezinta 12% din pasiv, ponderea cumulata a acestora fiind cu 50% mai ridiata decat ponderea creditelor de la banci si IFN-uri in pasivele companiilor.

Din aceasta perspectiva e important de mentionat ca dezvoltarea sustinuta a afacerilor se face mai putin cu datorii comerciale si imprumuturi de la actionari, ci mai degraba prin aport de capital de la actionari utilizand finantari bancare sau finantari atrase de pe piata de capital.

Daca aceasta pozitie de capital nu este adecvata, gradul de indatorare este semnificativ mai ridicat, iar companiile pot rata oportunitati semnificative de finantare.

In aceste conditii, consolidarea capitalizarii firmelor din Romania trebuie sa reprezinte o prioritate, avand in vedere ca evolutii pozitive pe acest segment sunt esentiale din mai multe puncte de vedere:

1. O prima perspectiva rezulta din faptul ca o pozitie de capital mai buna intareste capacitatea firmelor de a face fata mai bine unor conditii economie adeverse;

2. Totodata, acest lucru creeaza spatiu pentru a fructifica oportunitatile care apar in piata;

3. Si nu in cele din urma creeaza premisele pentru acces sustenabil la finantarea bancara.

Cea mai importanta oportunitate comerciala este economia verde

O noua provocare cu care companiile se pot confrunta in perioada urmatoare este tranzitia catre o economie cu emisii reduse de carbon (verde) care este de natura sa genereze oportunitati atat pentru firme cat si pentru sectorul bancar. Insa in antiteza, lipsa de actiune sau intarzierile in combaterea efectelor schimbarilor climatice poate produce implicatii negative pentru sectorul real si bancar.

Firmele din sectoare intensive din perspetiva carbonului sunt importante pentru economie, pentru ca genereaza 40% din valoarea adaugata din economie si detin 50% din activele totale. Aproape 50% dintre creditele corporative sunt catre firme care pot fi afectate de schimbarile climatice, fata de o medie la nivelul UE de 60%.

Pe langa provocari exista si oportunitati importante, cu multe voci la nivel international care clasifica investitiile legate de agenda schimbarilor climatice ca reprezentand cea mai importanta oportunitate comerciala a vremurilor noastre.

Pe plan local, proiectele de investitii verzi insumeaza sume considerabile. Conform unei analize a grupului de lucru CNSM privind sprijinirea finantarilor verzi, valoarea acestor proiecte se ridica la 60 de milliarde euro in urmatorii ani.

In situatia implementarii proiectelor de investitii verzi cu resurse europene care ar putea fi mobilizate, impactul suplimentar pe care-l estimam asupra cresterii economice poate ajunge pana la 5,7 puncte procentuale in urmatorii 6 ani.

Avand in vedere aria larga de acoperire din perspectiva domeniilor beneficiare, precum eficienta energetica, cladiri verzi sau transporturi, capitalizarea acestor oportunitati aduse de agenda schimbarilor climatice este de natura sa influenteze semnificativ si tiparul de crestere economica, nu doar din perspectiva sustenabilitatii, ci si a nivelului valorii adaugate din economie.

Institutile de credit au un spatiu important de majorare a creditelor pentru tranzitia verde, in conditiile in care valoarea cestor finantari din portofoliu se situeaza in momentul actual la putin peste 1 miliard de euro, iar ponderea activelor verzi reprezinta 3% din total portofoliu, la jumatate fata de media europeana.

O orientare mai importanta catre domenii capabile sa modifice acest model de crestere economica catre domenii cu valoare adaugata mai ridicata, catre o societate mai digitala, mai sustenabila din punct de vedere climatic, dar si catre domenii critice pentru economie, sunt de natura sa consolideze schimbarile favorabile pentru economia romaneasca.