România a ocupat în anul 2020 primul loc în Uniunea Europeană în clasamentul celor mai ieftine produse alimentare și băuturi non-alcoolice, cu un nivel de 65,3% din media europeană, potrivit datelor publicate de Eurostat.

Pe următoarele locuri s-au situat Polonia (66,9%), Bulgaria (79,6%), Ungaria (80,2%), Lituania (81,8%), Cehia (83,8%).

Esenţială pentru această poziţionare a fost generalizarea cotei reduse de TVA la produse alimentare. Pe primul loc figurează Danemarca (128,9%), urmată de Luxemburg (126,7%), Austria (126%), Suedia (121,3%), Finlanda (117,6%) și Franța (116,6%).

Urmare a majorării accizelor, la băuturi alcoolice și tutun, am urcat pe locul patru din coadă, cu 75,1% din media UE, peste Polonia (69,9%), Ungaria (69,4%) și Bulgaria (doar 60,8%).

Topul european în materie este dominat de Irlanda (186,9%), Finlanda (158,0%), Suedia (136,1%) și Franța (132,6%). La îmbrăcăminte și încălțăminte, încă mai prindem topul celor mai ieftine țări, cu un nivel al prețurilor măsurat de Eurostat a fi 83,7% din media UE. Peste țările vecine, Ungaria (76,7%) și Bulgaria (75,7%), ceea ce creează oportunități pentru cei care sunt localizați în apropierea granițelor, dar dezavantajează producția internă de profil.

Aceeași situație o regăsim în anul pandemiei (înaintea liberalizărilor la utilități care au început deja), la costurile cu locuirea, situate la doar 42,7% din media UE, ceva mai scump decât în cazul polonezilor (38,4%) și bulgarilor (37,8%), dar mai bine față de Croația (44,5%), Lituania (45,1%) sau Ungaria (47,5%), țări pe care le-am depășit ca PIB/locuitor. La transport, nivelul nostru relativ este de 60,4%, peste cel din Cehia (55,9%) și Bulgaria (50,6%). La acest capitol, conduce detașat Suedia (157,5%), urmată la mare distanță de Irlanda (137,1%) și Finlanda (136,4%).

Dintre principalele categorii de cheltuieli, merită subliniată poziția aparte și extrem de favorabilă pe care o ocupăm la costurile referitoare la comunicații, unde ne-am detașat în bine (doar 45,9%), alături de Polonia (48,0%, atenție să nu pierdem acest avantaj în regiune), la mare distanță de Lituania (74,3%) și Bulgaria (79,7%).

Astfel, date fiind ponderile relativ mari în coșul de consum al românilor, atât pentru produsele alimentare cât și pentru băuturile alcoolice plus tutun, imaginea puterii de cumpărare pentru un cetățean care se apropie de o structura europeană a coşului de consum apare distorsionată față de media din cifrele oficiale.

Pe măsură ce avansăm pe calea convergenței europene, ar fi utilă urmărirea unui indice de prețuri și pe structura medie de consum la nivel european, spre care convergem rapid. De altfel, indicele prețurilor la consumator va fi tot mai puternic influențat, odată cu creșterea nivelului veniturilor, de „europenizarea” obiceiurilor de consum.