Caderi bursiere masive dupa respingerea in Senatul SUA a planului de salvare a giganţilor auto |
Autor: Bancherul.ro
2008-12-13 01:43 |
|
Eşecul discuţiilor din Senatul SUA, privind aprobarea planului de susţinere a industriei auto, a provocat scăderi bursiere masive, investitorii fiind îngrijoraţi de consecinţele dezastruoase ale falimentului unuia din cei trei mari producători auto americani, scrie vineri AFP.
Principala bursă din Asia, de la Tokyo, a închis în scădere cu 5,56%. Bursa din Hong Kong a coborât cu 5,48%, cea de la Seul, cu 4,38%, iar cea din Shanghai, cu 3,81%.
Indicele CAC 40 al bursei pariziene cobora cu mai mult de 5% la 16.00, ora României. Pe piaţa londoneză, indicele Footsie-100 scădea cu 3,52%, iar indicele Dax, al celor 30 de acţiuni-vedetă ale bursei germane de la Frankfurt, pierdea 3,70%.
Dolarul s-a depreciat, de asemenea, în şedinţele de la Tokyo şi a căzut pentru prima dată în ultimii 13 ani sub pragul de 90 yeni/dolar.
Senatorii americani nu au reuşit joi seara să ajungă la un compromis în ceea ce priveşte susţinerea producătorilor de automobile.
"Nu am fost în stare să ajungem la o linie de sosire", a declarat şeful majorităţii democrate, Harry Reid, după ore întregi de negocieri cu reprezentanţii unui nucleu dur de senatori republicani, care refuză să salveze cu fonduri publice firmele General Motors (GM), Chrysler şi Ford.
Presiunile asupra senatorilor s-au accentuat după ce reprezentanţii General Motors au admis în cursul zilei că au angajat consilieri juridici şi bancheri, ca să se pregătească pentru "toate posibilităţile", inclusiv cea a falimentului.
Camera Reprezentanţilor, pe de altă parte, adoptase de miercuri planul de 14 miliarde dolari, pentru sprijinirea producătorilor auto.
Falimentul unuia dintre cei trei mari producători auto din SUA ar avea consecinţe catastrofale pentru prima economie a lumii, unde 2,2 milioane de locuri de muncă depind de industria auto, dar şi de principalii parteneri comerciali.
În contextul agravării perspectivelor economice, ţările industrializate creează tot mai multe planuri de relansare.
Premierul japonez Taro Aso a anunţat că ia noi măsuri de susţinere, prin alocarea a 192 miliarde euro, după un prim plan, de 224 miliarde euro, de la sfârşitul lui octombrie.
Taro Aso a declarat că 10.000 miliarde de yeni (85 miliarde euro) vor fi alocate pentru măsuri fiscale, inclusiv reduceri de impozite pentru deţinătorii de locuinţe, iar un alt pachet de 13.000 miliarde yeni (107 miliarde euro) este destinat sprijinirii companiilor aflate în dificultate.
"Situaţia economică este mai gravă decât estimasem", a declarat premierul japonez, care a adăugat că "prin urmare, vom lua măsuri în acest sens".
Japonia a înregistrat o comprimare cu 0,5% a creşterii economice din trimestrul al treilea, după o diminuare cu 1% în al doilea trimestru.
La Bruxelles, liderii europeni au căzut de acord cu privire la un plan de relansare a Uniunii Europene (UE) de aproximativ 1,5% din PIB-ul UE, adică 200 miliarde euro, care trebuie, cu toate acestea, să ţină cont de situaţia specifică a fiecărei ţări.
De asemenea, liderii din UE au ajuns vineri la un acord pentru realizarea planului de reducere cu 20% a emisiilor de dioxid de carbon la nivel european până în 2020, potrivit unor diplomaţi europeni.
Pe de altă parte, anunţurile privin disponibilizările par a nu mai lua sfârşit: Bank of America, cel mai mare grup bancar din Statele Unite, ar vrea să concedieze între 30.000 şi 35.000 de angajaţi în următorii trei ani, ca urmare a fuziunii cu banca de investiţii Merrill Lynch.
Compania franco-americană Alcatel-Lucent vrea să concedieze 1.000 de persoane din conducere şi 5.000 de salariaţi cu funcţii de execuţie. Filiala franceză a laboratorului farmaceutic american Pfizer are un plan de concediere a 700 de salariaţi în 2009.
În ceea ce priveşte statisticile, producţia industrială a continuat să scadă în octombrie în zona euro, cu 1,2%, comparativ cu luna precedentă şi cu 5,3%, în termeni anuali.
Produsul intern brut (PIB) al Franţei ar urma să scadă cu 0,7% în trimestrul al patrulea, raportat la o creştere anuală cu 0,8%, potrivit estimărilor lunare ale băncii centrale a Franţei.
Rusia, pe de altă parte, este deja "în recesiune", potrivit declaraţiilor ministrului adjunct al dezvoltării economice, Andrei Klepaci.
|
|
