Rata dobânzii pe termen lung pentru România a crescut semnificativ în luna mai 2021, până la 3,03%, față de 2,84% în luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Centrală Europeană.

Acest indicator scăzuse anterior sub pragul de trei procente dar a revenit foarte aproape de valoarea din noiembrie 2020 (3,04%). În Zona Non-euro, țara noastră a înregistrat a treia cea mai mare creștere (+0,19 puncte procentuale), după Polonia (+0,27 pp) și Ungaria (+0,25 pp).

Nivelul dobânzilor la noile credite luate „a la long” s-a majorat în aproape toate țările membre UE (excepția notabilă Cehia, în timp ce Bulgaria, Croația și Lituania au păstrat același nivel) urmare a înrăutățirii percepției piețelor internaționale.

Letonia a prins locul 4 în topul celor mai mici dobânzi și s-a finanțat cu „costuri” anuale de -0,06%, adică mai bine decât Finlanda (+0,05%), Slovacia (+0,07%) și Austria (+0,08%).

Cele mai reduse dobânzi au fost consemnate de Luxemburg (-0,31%), Germania (-0,22%) și Olanda (-0,33%).

[1]

În acest context, România a rămas pe primul loc în topul celor mai scumpe împrumuturi ce pot fi luate de un stat membru al Uniunii deși s-a apropiat semnificativ de plutonul țărilor central-europene cu regim valutar similar.

Majorarea costurilor de împrumut ar trebui să dea de gândit, din perspectiva majorării datoriei publice. Ecartul costurilor de împrumut a scăzut la doar 3% în raport cu următoarea clasată, Ungaria. Totuși, a rămas destul de ridicat față de Cehia (+74%) sau Polonia (+66%), economia cea mai apropiată în structură de cea românească.

Rata dobânzii pe termen lung este calculată ca medie lunară (fără a fi ajustată sezonier) și se referă la randamentul titlurilor guvernamentale tranzacționate pe piața secundară, inclusiv taxele, cu o maturitate reziduală de circa zece ani. Titlurile urmărite în coșul de tranzacționare trebuie înlocuite periodic, pentru a evita schimbarea maturității de referință.