Costul orar al forţei de muncă a scăzut în T1 2021 cu 2,58% față de trimestrul precedent, potrivit datelor publicate de INS.

Comparativ cu aceeaşi perioadă din 2020, s-a înregistrat o creștere de 5,56%, cea mai redusă valoare de după declanșarea pandemiei. Anterior acesteia România depășise nivelul de siguranță la acest indicator-cheie pentru economie, impus prin tabloul de bord european (maxim 12% pentru țările non-euro).

Pe fondul pandemiei, acest indicator a coborât la +10,20% în T1 2020 și a ajuns la o valoare mai apropiată de uzanțele europene de-abia acum, odată cu începerea programului de revenire și echilibrare economică. Deocamdată, în pofida avansului inflației până la o valoare medie de 3,07%, în T1 s-a păstrat o majorare în termeni reali de peste trei procente a puterii de cumpărare a salariilor.

[1]

Menţionăm că productivitatea muncii pe salariat în industrie (care poate fi măsurată în condiţii rezonabile şi este luată ca reper macroeconomic) a crescut în primul trimestru al anul curent cu 7,5%. Seria statistică arată însă, după scăderile succesive din 2019 și 2020, un avans modic (+1,6%) față de nivelul consemnat în anul 2018.

[2]

În premieră după multă vreme, corelația teoretic favorabilă între cele două evoluții, majorarea salariilor și avansul productivității muncii a fost refăcută. Fapt de natură să ajute la refacerea echilibrelor macroeconomice. Din păcate, la aceasta a contribuit nu doar revenirea producției dar și reducerea numărul angajaților în industrie, cu aproape 60 de mii de persoane.

În structura pe ramuri de activitate, s-au înregistrat diferenţe semnificative la nivelul creșterilor de costuri salariale, de la aproape zece procente în sănătate, 9% în informații și comunicații și peste 8% în producţia şi furnizarea de energie, gaze, apă, până la mai puțin de 2% în activități culturale și construcții.

Sectorul „Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale” a coborât spre coada clasamentului, semnificativ sub media generală a creșterilor salariale, pentru a mai limita deficitul bugetului public. Afectat în continuare puternic de restricțiile impuse, sectorul HoReCa a înregistrat singura scădere (-3,37%).

[3]

În perioada care urmează, se impune păstrarea avansului salariilor în limitele necesare pentru refacerea echilibrelor macroeconomice. Inclusiv pe calea menținerii facturii totale în termeni nominali pe zona bugetară (ajunsă la 10,6% din PIB anul trecut), în așteptarea creșterii rezultatului economic pentru diminuarea ponderii în cheltuielile statului.