Bugetul general consolidat a consemnat după prima treime a anului în curs un deficit de 20,7 miliarde lei, (1,8% din PIB).

Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, rezultatul este cu 23% mai mic în termeni nominali.

Ritmul de creştere a veniturilor în perioada ianuarie - aprilie a fost semnificativ mai mare faţă de cel al creşterii cheltuielilor (+20,6% faţă de +11,3%). Ceea ce explică trendul de limitare a deficitului, cu perspective de a rămâne sub pragul de 7% din PIB la finele lui 2021.

Impozitul pe profit s-a majorat cu 18%, până la 7,62 miliarde lei și a reprezentat 6,4% din veniturile statului. Încasările obținute la impozitul pe salarii şi venit au fost în creștere cu 15,2%, până la ceva mai mult de 9 miliarde lei iar ponderea în buget a fost de 7,6%. Cu un rezultat de 41 miliarde lei (34,7% față din veniturile statului), contribuţiile de asigurări și-au păstrat prima poziţie în încasările publice și au avansat în raport cu aceeaşi perioadă a anului precedent cu 13,4%.

Pe partea venituri indirecte, se remarcă creşterea din ce în ce mai puternică a încasărilor de TVA (+41,3%, de la doar +1,1% la finele lunii februarie, până la 22,5 miliarde de lei). Mult peste cea solidă dar mai ponderată pe segmentul de accize (+13% de la +6,7% în februarie, până la 11,5 miliarde lei). Împreună, impozitele indirecte menționate au reprezentat 28,7% din venituri). Sumele primite de la UE s-au majorat și ele consistent (+37,3%), până la 8,1 miliarde lei.

Bugetul de stat și-a acoperit din venituri doar 69% din cheltuieli (de la 74%, după primele două luni ale anului în curs). Bugetele locale și-au păstrat excedentul tradițional consemnat după primul trimestru al anului (+6,4 miliarde lei la finele lui aprilie), cu un grad de acoperire al cheltuielilor cu venituri de 124%. Ceea ce semnifică o ținere sub control a deficitului total prin limitarea cheltuielilor pe plan local.

Deși a crescut semnificativ pe partea de încasări (+13,4%), bugetul asigurărilor sociale a urcat și mai mult la alocările de sume (+15,8%). Reamintim că, prin lege, acest buget al asigurărilor sociale trebuie să fie echilibrat. Situația financiară din sectorul sanitar este motivată prin măsurile luate pentru blocarea valului trei al pandemiei. Totuși, la Fondul naţional pentru asigurări de sănătate, gradul de acoperire a rămas mai mare (74%) decât la bugetul de stat.

Pe fondul scăderii salariilor reale în sectorul administrației publice de la începutul anului, consecutiv avansului neașteptat al inflației anuale (+3,24% după primele patru luni din 2021) dar cu anumite majorări din motive obiective la sănătate și asistență socială, precum și în învățământ, ritmul de creștere a sumelor pentru salariile la stat a fost de 5,7%.

[1]

De salutat avansul cheltuielilor cu bunuri şi servicii (+4,8%) și de remarcat creșterile foarte importante consemnate la proiecte cu finanțare externă nerambursabilă (+32,2%), precum și de la cheltuieli de capital (+19,2%). Din păcate, pe partea de subvenții (-30,2%) avem întârzieri însemnate față de anul trecut.

Una peste alta, execuția bugetară consemnează un deficit la patru luni relativ redus, cu perspective de îmbunătățire a țintei de -7,16% din PIB, necesară pentru accesarea deplină fondurilor din planul national de reziliență.