Bugetul general consolidat a consemnat după T1 2021 un deficit de 14,63 miliarde lei, respectiv 1,28% din PIB estimat pentru anul în curs. Rezultatul este cu aproape o cincime mai bun în termeni nominali și cu un sfert în termeni raportați la PIB faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Oarecum surprinzător, ritmul de creştere a veniturilor în perioada ianuarie - martie a.c. a fost semnificativ mai mare faţă de cel al creşterii cheltuielilor (+18,8% la venituri faţă de +11,2% pe cheltuieli, în termeni nominali).

De remarcat, însă, trendul negativ al execuției financiare din ultimii ani, peste care s-a suprapus în 2020 de scăderea veniturilor ca urmare a pandemiei. Precum și majorarea cheltuielilor cu ritm de aproximativ 10 miliarde de lei pe an, indiferent de evoluția economiei. Comunicatul MF subliniază că, deși șase miliarde de lei (0,53% din PIB) au fost lăsate în mediul economic doar pe T1 2021 pentru investiții și cheltuieli excepționale alocate combaterii pandemiei, există perspective reale de a ne încadra cu deficitul anual sub pragul de 7% din PIB.

În absența majorărilor populiste de venituri în anul electoral 2020, cu efecte ce s-au propagat în prezent pe partea de cheltuieli, am fi avut șanse să fim mai aproape de echilibru și să ne încadrăm pe termen mediu în plafonul de trei procente din PIB deficit bugetar. Pentru aceasta, va trebui să reducem deficitul structural, prin scăderea treptată a procentajelor alocate către salarii bugetare și pensii, după ce vor trece efectele pandemiei.

Cu un total de 30,5 miliarde lei, contribuţiile de asigurări și-au păstrat prima poziţie în încasările publice, peste combinata TVA-accize (35,5% față de 28,8% din încasările statului) și au avansat în raport cu aceeaşi perioadă a anului precedent cu 11,6%. Creşterea puternică a încasărilor de TVA (+37,9%, de la +1,1% la finele lunii februarie, până la aproape 17 miliarde de lei) a fost în contrast cu cea modică pe segmentul de accize (+4,4% de la +6,7% în februarie, până la 7,75 miliarde lei).

Impozitul pe profit s-a majorat în termeni nominali cu aproape un miliard de lei, până la 3,86 miliarde lei (+35,4%), ceva mai mult de jumătate din încasările obținute la impozitul pe salarii şi venit, în creștere cu 12,7%, până la aproape 6,75 miliarde lei. Sumele primite de la UE s-au majorat și ele semnificativ (+ 26,2%), de la 3,91 miliarde lei la 4,94 miliarde lei.

Bugetul de stat și-a acoperit din venituri mai puțin de 70% din cheltuieli. Ceea ce reflectă problemele structurale care vor trebui ameliorate pe măsura trecerii pandemiei. Bugetele locale și-au majorat excedentul față de primele două luni (de la 2,65 miliarde lei pe ianuarie-februarie 2021 la aproape 6,5 miliarde lei pe T1), cu un grad de acoperire al cheltuielilor cu venituri majorat la 133%. Situația semnifică, de fapt, o ținere sub control a deficitului total prin limitarea cheltuielilor pe plan local.

Deși crescut semnificativ la încasări (+11,6%), bugetul asigurărilor sociale a majorat și mai mult alocările de sume (+16,5%). De unde a rezultat un grad de acoperire de 95%, în pofida transferurilor masive din bugetul de stat. Reamintim că, prin lege, acest buget al asigurărilor sociale trebuie să fie echilibrat. Situația nu se prezintă prea bine nici la Fondul naţional pentru asigurări de sănătate dar este motivată prin eforturile de oprire a efectelor pandemiei.

[1]

În structură, cheltuielile efectuate în primul trimestru al anului arată creșteri cu protecția socială peste peste media generală (+16,8% față de +11,2%). Pe fondul scăderii salariilor reale în sectorul bugetar de la începutul anului în două sectoare, administrația publică și învățământul ajunse, consecutive avansului neașteptat al inflației anuale (+3,07% media lunară pe T1 2021) dar cu majorări din motive obiective la sănătatea și asistență socială, ritmul de creștere a sumelor pentru salariile la stat a fost de 5,8%.

De remarcat avansul cheltuielilor cu bunuri şi servicii (+6,7%), proiecte cu finanțare externă nerambursabilă (+20%), precum și creșterile foarte importante de la cheltuieli de capital (+36,7%). Totuși, acestea vor trebui acomodate de alte segmente, după cum se poate vedea la plata subvențiilor (-50%, cu întârzieri însemnate față de anul trecut). Una peste alta, după un an de criză pandemică, execuția bugetară consemnează un deficit la trei luni mai mic decât se aștepta.

Reamintim că trebuie să ne înscriem pe o traiectorie credibilă de ajustare a deficitului, pentru a beneficia de fondurile europene alocate prin planul de reziliență.