Prognoza de primăvară a revizuit în creștere estimarea PIB 2021 până la 5%, potrivit datelor comunicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză. Noua valoare nominală luată ca referință este de 1.142,9 miliarde lei, comparativ cu 1.116,8 miliarde lei anterior (+4,3% în termeni reali). De reținut, însă, majorarea concomitentă a inflației prevăzute pentru anul în curs, de 2,4% până la 3,1% medie anuală.

Datele oficiale indică deja un nivel de creștere a prețurilor de 2,14% după primul trimestru al anului (BNR estimează 3,4% pentru finalul anului) iar cursul de schimb mediu utilizat de CNSP, 4,92 lei/euro, a fost deja depășit. De asemeni, deflatorul prețurilor pe economie, care face trecerea în prețurile perioadei de bază (pentru a rezulta creșterea de 5% în termeni reali) este, spre deosebire de anii anteriori sub nivelul inflației medii indicate de CNSP (3,2 față de 3,1).

Valorile de creștere robustă în termeni reali de 5% în 2023 și 4,9% în 2024 au fost păstrate în raport cu prognoza anterioară iar avansul pentru 2022 crescut marginal, de la 4,7% la 4,8%. În pofida efectului de bază defavorabil care ar fi trebuit să însoțească creșterea majorată pe anul în curs. Astfel, ar urma să asistăm la o creștere a PIB real de 21,2% în decurs de patru ani.

Din păcate, situația va rămâne problematică pe partea schimburilor externe, unde deficitul balanței comerciale este prognozat în creștere cu circa 50%, de la 18,4 miliarde euro în 2020 la 27,5 miliarde euro în 2024. Fapt elocvent, datele CNSP arată că, în timp ce exporturile pe 2021 NU se vor întoace la nivelul din 2019, ba chiar vor fi în declin cu aproximativ trei procente, importurile vor ajunge mai mari cu 1,7%.

În acest context, ameliorarea soldului contului curent de la valoarea de avarie de -5,2% din PIB (regulile europene de stabilitate macroeconomică stabilesc limita negativă la -4% din PIB) spre reintrarea marginală în parametrii normali (-3,9% în 2024) va fi bazată preponderent pe dezvoltarea serviciilor la extern și pe investiții străine.

Pe partea de venituri ale populației, trebuie semnalată reducerea semnificativă a ritmului de creştere a salariilor. După mai mulți ani de majorări consistente în raport cu ritmul PIB, avansul salariilor reale ar urma să coboare până în 2024, în fiecare an, sub nivelul de creştere economică prognozat. În pofida revenirii în V, puterea de cumpărare aferentă se va majora cu doar 2% în anul curent.

[1]

Se încearcă, astfel, refacerea corelației între rezultatul activității economice și nivelul de trai, pentru a reuși stabilizarea economiei, în condițiile în care inflația se anunță a reveni la valori ceva mai înalte odată cu revenirea din pandemie. Asta după ce în anii trecuți a fost crescută artificial cererea internă pe bază de deficite externe, sold bugetar puternic negativ și prin expandarea datoriei publice.