Institutul Național de Statistică a majorat rezultatul PIB 2020 cu circa 1,7 miliarde lei dar a păstrat scăderea economică pe anul 2020 la nivelul de -3,9%, conform datelor din varianta provizorie 2 publicate de INS.

Valoarea nominală a rămas marginal sub cea din 2019 (1.055.548,8 miliarde lei față de 1.058.190,3 miliarde lei, respectiv -0,25%). Evoluția produsului intern brut trimestrial față de același trimestru din anul precedent nu a suferit modificări semnificative.

Dacă se face trimitere la evoluţia pe seria ajustată sezonier pentru comparabilitate, ar fi de reținut că impactul inițial al pandemiei de coronavirus nu a fost încă recuperat (-2,4% T4 2020 față de T1 2020).

Diferența pozitivă în ceea ce privește rezultatul final al PIB 2020 a apărut din combinarea creșterii după recalculare pe T1 (+3,36 miliarde lei) cu diminuarea rezultatului pentru T4 (-1,95 miliarde lei), în timp ce valorile pentru T2 și T3 au rămas aproape neschimbate.

[1]

Ponderea industriei în formarea PIB a scăzut cu peste două puncte procentuale, sub pragul de 20%, cea mai joasă performanță din ultimii ani după o diminuare cu -9,1% a volumului fizic al producției. De aici a rezultat aproape jumătate din scăderea economică de anul trecut.

În agricultură, rezultatul a fost și mai slab (-16,2%), importanța acestui sector economic s-a dus la doar 3,9% din total iar efectul pe PIB a fost de -0,7pp. Împreună, cele două sectoare au determinat două treimi din scăderea PIB.

Afectat puternic de situația din HoReCa, deși a rămas în permanență pe plus față de anul precedent la vânzările de mărfuri, comerțul a înregistrat o scădere de -5,2% în volum, cu un efect de -0,9pp pe PIB. I s-a adăugat reculul major (-24,4%) din activitățile de spectacole și recreative, reparații etc., impactul pe avansul economic fiind de -0,8 pp.

Efectele pozitive au venit din partea a sectorului de construcții (+10% în expresie fizică) și a celui de informații și comunicații (+10,4%), fiecare cu efect de +0,6 pp pe evoluția PIB.

[2]

Datele arată că trendul pe 2020 al comerțului cu străinătatea a fost nefavorabil, în condiţiile în care ritmul de scădere al exporturilor (-9,7%) s-a situat sub cel al importurilor (-5,1%).

Din păcate, criza economică aferentă pandemiei a accentuat dezechilibrul comercial iar efectul negativ al schimburilor de bunuri și servicii a fost de -1,6 pp pe evoluția PIB.

[3]

NOTĂ INS

Estimările “semnal” precum şi cele provizorii ale PIB trimestrial sunt afectate de dificultăţile create de criza pandemică, legate de colectarea datelor de bază care reprezintă intrări pentru conturile naţionale şi s-au concretizat printr-o creştere a ratei de non-răspuns.

Pentru completarea informaţiilor au fost utilizate surse alternative pentru a diminua efectele asupra calităţii indicatorilor produşi.

Conform practicii curente, datele publicate vor face obiectul unor revizuiri, pe măsură ce noi surse de date devin disponibile. În condiţiile actuale, revizuirile ar putea fi mai mari decât de obicei.”