Soldul bugetului general consolidat a ajuns deja la circa -12,8 miliarde lei, echivalent cu -1,14% din PIB estimat pentru anul în curs, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

Rezultatul este cu 54% mai mare în termeni nominali față de aceeași perioadă a anului anterior când încă nu se manifestase pandemia Covid 19. Diferența între 2020 și 2021 sugerează o compoziție a deficitului de doar o treime pandemie și două treimi probleme structurale în economie (doar 4,18 miliarde lei sume lăsate în economie pentru pandemie).

Pentru a ajunge pe termen mediu să ne încadrăm în plafonul Maastricht de cel mult trei procente din PIB deficit bugetar, va trebui să înjumătățim deficitul structural prin scăderea procentajelor alocate pe partea de venituri către salarii bugetare și pensii, după ce se vor fi epuizat efectele pandemiei.

Din păcate, ritmul de creştere a veniturilor în perioada ianuarie-februarie a.c. a fost clar mai mic faţă de cel al creşterii cheltuielilor (+4,1% la venituri faţă de +11,0% pe cheltuieli, în termeni nominali).

Deși impozitul pe profit s-a majorat (+103,9 milioane lei, respectiv +25,8%), el a ajuns să mai reprezinte doar 0,9% din veniturile statului. Respectiv, cu un ordin de mărime sub încasările din impozitul pe salarii şi venit, cifrate la 4,5 miliarde lei, a căror pondere în buget a ajuns la 8,4%.

Cu un total de circa 20 miliarde lei, contribuţiile de asigurări și-au păstrat prima poziţie în încasările publice, peste TVA+accize (37,5% față de 31,9% din încasările statului), dar au avansat în raport cu aceeaşi perioadă a anului precedent cu doar 2,4%, adică sub rata anuală medie a inflației pe primele două luni din 2021. Sumele primite de la UE s-au majorat cu 8,5%, de la 2,45 miliarde lei la 2,67 miliarde lei.

În pofida reducerii deficitului bugetului de stat la 80% față de aceeași perioadă a anului anterior, veniturile au acoperit doar ceva mai puțin de trei sferturi din cheltuieli. Datele arată mai bine doar pentru că nu s-au efectuat suficiente transferuri de echilibrare către alte segmente deficitare ale bugetului general consolidat.

Bugetul asigurărilor sociale a scăzut semnificativ pe partea de încasări (-8,5%) dar a crescut semnificativ la cheltuieli (+15,9%). De unde a rezultat o amplificare la peste patru miliarde de lei a deficitului și un grad de acoperire de doar 74%.

Reamintim că, prin lege, acest buget TREBUIE să fie echilibrat iar banii vor veni de la bugetul de stat. Bugetele locale și-au păstrat excedentul tradițional la un nivel similar cu primele două luni din 2020 (de la 2,57 miliarde lei la 2,65 miliarde lei pe ianuarie-februarie 2021, adică 3% sau în ritm cu inflația).

Situația nu arată prea bine nici la Fondul naţional pentru asigurări de sănătate, dar aici avem scuza măsurilor care au trebuit luate pentru combaterea pandemiei. Surprinzător și de reținut, în pofida reducerii ușoare a încasărilor (-1,3% după pierderea unor locuri de muncă) gradul de acoperire este chiar ceva mai mare (76%) decât la asigurări sociale sau la bugetul de stat.

[1]

Cheltuielile efectuate în primele două luni ale anului au fost cu mult peste posibilitățile rezultate din nivelul de la încasări, cu o creștere peste media generală la asistența socială (+16,8%).

Pe fondul înghețării salariilor în sectorul bugetar de la începutul anului, cu două sectoare, administrația publică și învățământul ajunse, deja ușor pe minus cu puterea de cumpărare și cu unul lider la majorări din motive obiective (sănătatea), ritmul de creștere al sumelor pentru salariile la stat a fost de 6,6%.

De remarcat avansul cheltuielilor cu bunuri şi servicii (+6,9%), proiecte cu finanțare externă nerambursabilă (+8,6%), precum și creșterile foarte importante de la cheltuieli de capital (+26,9%). Acestea vor trebui acomodate de alte segmente, după cum se vede pe partea de subvenții (-58,1%, adică întârzieri față de aceeași perioadă a anului trecut).

Per total, după un an de criză COVID, execuția bugetară consemnează un deficit la două luni relativ pronunțat, care pune sub semnul întrebării încadrarea în ținta de -7,2% din PIB stabilită pentru finalul de an. În context, reamintim că suspendarea restricției de deficit bugetar la nivelul UE, sub efectul necesităților de urgență, este temporară.

De aceea, este obligatoriu să ne înscriem pe o traiectorie credibilă de ajustare, pentru a primi fondurile europene alocate redresării economice.