România este singura țară din regiune cu deficit comercial major pe prima lună din anul curent, potrivit datelor publicate de Eurostat.

Deși declinul exporturilor (-5%) a fost puțin mai mic față de cel al importurilor (-6%), am depășit din nou pragul de 1 miliard euro minus în schimburile externe.

Celelalte state din regiunea noastră care au avut deficit comercial pe anul în curs sunt Croația (-0,6 miliarde euro) și, cu totul marginal (-0,1 miliarde euro) Bulgaria, aflate pe ultima linie dreaptă în adoptarea monedei unice europene.

Cehia, Polonia și Ungaria au performat mult mai bine decât noi în schimburile externe. România se evidențiază ca fiind pe un calapod similar cu Grecia, Spania sau Franța (țări care au performat mai slab la export), dar, spre deosebire de acestea, a avut un declin al importurilor cu mult mai redus, undeva la doar o treime. Combinația latino-balcanică nu este o simplă coincidență, ceea ce ne singularizează fiind păstrarea apetitului pentru importuri.

Cehia, economie care are un PIB aproape identic cu al nostru (la o populație considerabil mai redusă) și nu a redus suficient importurile ( -7% față -6% la noi), nu a făcut altceva decât să-și reducă cu circa un milliard de euro excedentul comercial cu care s-a învățat, cum ne-am învățat noi cu deficitul.

De remarcat performanța Slovaciei, intrată în 2007 în Zona Euro și competitoarea noastră regională în industria auto ( care ocupă o poziție similară în structura economiei), care a reușit să reediteze în pandemie exporturile din perioada prepandemie pe toate destinațiile de export, intra și extra UE, dar să limiteze cu 5% importurile, îndeosebi pe seama intrărilor non-UE.

Astfel, în pofida unor rezultate ceva mai bune decât cele anterioare în comerțul exterior ( se vede că nu au nimic deosebit în context regional) România se confurntă cu majorarea artificială a nivelului de trai, fără echilibrarea notabilă a schimburilor externe. Persistența pe această traiectorie s-ar putea traduce într-o ajustare bruscă a nivelului de trai.