Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna ianuarie 2021 a fost de 5.549 lei, cu 357 lei sau 6% mai mult decât în luna precedentă.

Câştigul salarial mediu nominal net a scăzut cu 6,2%, până la 3.395 lei. Sumă echivalentă cu 696 euro la cursul din luna februarie 2021, în care s-au încasat banii.

După ajustarea cu nivelul preţurilor raportat la medie UE, rezultă o putere de cumpărare a salariului mediu de 1.262 de euro, similară cu cea de la mijlocul anului trecut.

Salariul real de referinţă (puterea de cumpărare raportată la cea din octombrie 1990, ultima înaintea liberalizării preţurilor) a scăzut cu 18,1 puncte procentuale comparativ cu luna anterioară, până la 224,2%.

Pe fondul unei inflații anuale crescute peste centrul intervalului țintit de BNR (2,99% în ianuarie 2021), avansul puterii de cumpărare a salariului aproape s-a înjumătățit față de finalul anului trecut.

Totuși, majorarea câștigurilor salariale rămâne în contrast cu scăderea productivității muncii în industrie, reper macroeconomic esențial. Scăderea se manifestase deja ÎNAINTE de pandemie (-1,3% pe întreg anul 2019) iar impactul Covid a dus acest indicator până la -33,6% în aprilie 2020 și -26,1% în mai 2020.

Deși a revenit pe plus începând cu luna august, rezultatul pe 2020 a fost de -4,2%. Discrepanța dintre avansul veniturilor salariale și revenirea producției de mărfuri, mai lentă decât se anticipa, s-a tradus în majorarea deficitului comercial, până la 18,4 miliarde euro sau 8,5% din PIB pe 2020.

[1]

Pe domenii de activitate, cea mai mare creştere de salarii faţă de aceeaşi lună a anului precedent s-a consemnat (absolut normal în condițiile crizei Covid) pe segmentele de sănătate și asistență socială (+10,2% nominal și +7% în termeni reali) și, destul de bizar (cu aceleași valori), furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă.

Podiumul a fost completat de industria extractivă (+9,7% nominal și +6,6% ca putere de cumpărare). Două alte domenii de activitate s-au mai situat peste cota de 5% majorare a puterii de cumpărare, respectiv cercetare-dezvoltare (+6,1%) și tehnologia informației (+5,3%), în timp ce industria prelucrătoare a reușit un spor de +3,8%.

[2]

Învățământul și administrația publică au coborât la începutul anului în curs sub zero din perspectiva puterii de cumpărare, în pofida unor ușoare majorări ale salariilor în termeni nominali.

Ele au fost însoțite, oarecum surprinzător, de telecomunicații și de domeniul HoReCa. situat, ca de obicei în perioada de pandemie, la coada clasamentului veniturilor lunare în nivel absolut și ca ritm de evoluție.