Ponderea sumelor destinate plății salariilor pentru bugetari în veniturile bugetului general consolidat a crescut, potrivit execuției bugetare pe 2020, la 34,2%, comparativ cu doar 22,3% în anul 2015.

Ceea ce echivalează cu o majorare de 53%.

Pe de o parte, ponderea în PIB a sumelor alocate pentru angajații la stat a urcat continuu, de la 7,4% la 10,6%. Pe de alta, încasările au ajuns de la 33,1% din PIB la 31% din PIB, după ce au atins în 2017 un nivel minim de 27,7% din PIB.

Pentru referință, media compensării salariaților din sectorul bugetar la nivelul UE a fost în 2019 de 10% din PIB iar nivelul veniturilor de 45,1% raportat tot la PIB.

De unde rezultă o pondere de 22,1%, aproape identică cu cea consemnată de România în 2015. Adică, am ajuns la echilibru macroeconomic și gestiune bugetară aproape echilibrată în urmă cu cinci ani (-0,6% deficit bugetar pe contabilitatea ESA), păstrând proporțiile europene. După care am majorat sistematic alocările de lefuri fără a face corelația cu încasările din care trebuiau plătite.

Așadar, nu se poate merge în politica economică pe majorare de salarii bugetare în condiții de scădere a veniturilor statului.

Nici măcar în situația de creștere economică, darămite atunci când se mai suprapune și o criză, ce poate să apară oricând.

Pe traiectoria de diminuare a deficitului bugetar de la -9,8% din PIB anul trecut spre reintrarea în marja de maxim trei procente permisă, va trebui să reducem procentajul alocat din PIB pentru salarii (inclusiv pe calea înghețării acestora până când se va majora suficient rezultatul economic) și să mărim încasările (pe calea colectării și lărgirii bazei de impozitare prin eliminarea regimurilor preferențiale, întrucât nu putem ieși din criză cu taxe majorate).

Adică exact ceea ce se încearcă prin bugetul pe anul în curs, în care procentajul alocat pentru salarii a fost limitat la 9,8% din PIB, simultan cu majorarea încasărilor la 32,% din PIB (ceea ar duce la limită alocările pentru salarii depuțin sub pragul de 30%). Urmând ca trendul de scădere să fie consolidat în 2022, prin reducerea pragului amintit la doar 9,1% din PIB.