Legea privind plafonarea dobanzilor la credite, initiata de senatorul PSD Daniel Zamfir, cunoscut pentru legile sale impotriva sistemului bancar, redactate impreuna cu avocatul Gheorghe Piperea, implicat in numeroase procese impotriva bancilor, adoptata de Parlament in 6 mai 2020, cu votul majoritar al PSD si cu opozitia PNL, a fost declarata neconstitutionala de catre Curtea Constitutionala, in urma sesizarii PNL.

"In ședința din 28 ianuarie 2021, Curtea Constituțională, în cadrul controlului legilor anterior promulgării, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de 70 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal și a constatat că este neconstituțională, în ansamblul său, Legea privind protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive.

Decizia este definitivă şi general obligatorie.

Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I", a anuntat Curtea Constitutionala.

PNL a invocat in contestatie incalcarea art.1 alin. 3 si alin. 5 din Constitutie, privind respectarea normelor juridice care guverneaza procesul legislativ, mai exact "lipsa unei fundamentari a solutiilor in expunerea de motive care insotesc propunerea legislativa, precum si lipsa unui studiu de impact, astfel cum prevad in mod obligatoriu dispozitiile exprese ale Legii nr.24/2000, la art.6 alin. 3, art. 7, art.20, art.30-33."

PNL precizeaza ca o alta lege cu acelasi scop, plafonarea dobanzilor la credite, initiata tot de Zamfir (Legea pentru completarea Ordonantei Guvernului nr.13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti), a fost declarata ilegala de Curtea Constitutionala, in 2019, prin Decizia nr. 139/2019, care prevede, la punctul 86:

"Curtea constata ca legea, in integralitatea sa, este neconstitutionala, in raport cu prevederile art.1 alin. 3 si 5 si art.141 din Constitutie, intrucat nu au fost realizate motivarea si fundamentarea economica, sociala si juridica a solutiilor adoptate si nu a fost solicitat avizul CES."

Conform legii privind plafonarea dobanzilor la credite, "DAE (Dobânda anuală efectivă) la creditele imobiliare nu poate depăși cu mai mult de două puncte procentuale dobânda de referință practicată de BNR pe piața financiar-bancară internă".

Ceea ce inseamna ca daca legea ar fi in vigoare, DAE la creditele ipotecare ar fi plafonata la 3,25% pe an, cu mult sub dobanda medie practicata de banci pentru aceste tipuri de imprumuturi, aflata la 5,81%. (vezi aici topul dobanzilor la creditele ipotecare)

Conform statisticilor BNR, DAE la creditele pentru locuinte se situa in noiembrie 2020 la 5,15%, in scadere de la 5,35% in luna anterioara.

In privinta creditelor de nevoi personale, legea spunea ca "DAE (Dobânda anuală efectivă) în cazul creditelor de consum nu poate depăși cu mai mult de 15 puncte procentuale dobânda de referință practicată de BNR", conform legii.

Daca legea ar fi fost aplicata, plafonul DAE la creditele de consum ar fi fost, asadar, 16,25% pe an, peste dobanda medie din prezent, de 12,77%. (vezi aici topul dobanzilor la creditele de nevoi personale)

Conform statisticilor BNR, DAE la creditele de consum era in luna noiembrie 2020 de 9,85%, in scadere de la 10,15% in luna anterioara. (vezi aici detalii)

"In cazul creditelor de consum în valoare maximă de 15.000 lei, suma totală de rambursat de către consumator nu poate depăși dublul sumei împrumutate", mai spunea legea declarata ilegala.

Legea mai stipula ca cei care au credite cu dobanzi mai mari decat aceste plafoane, pot cere bancilor si IFN-urilor sa le scada la nivelurile impuse de lege. (vezi aici detalii)

Bancherii au avertizat cu privire la consecintele negative pe care le-ar putea avea legile cu iz populist si electoral impotriva bancilor, adoptate deja de Senat, initiate de cuplul Zamfir-Piperea, celebru pentru mai multe legi pe care au reusit sa le treaca prin Parlament, precum darea in plata si conversia creditelor in franci elvetieni, dar care au fost si ele anulate sau modificate ulterior de Curtea Constitutionala.

Asociata Romana a Bancilor a anuntat intr-un comunicat de presa, ca "proiectele de lege instituie soluții fundamental greșite, care contravin deciziilor pronunţate deja de Curtea Constituțională a României, fiind susceptibile de a aduce atingere stabilității financiare și de a afecta "băncile" ca parte a Infrastructurii Critice Naționale, creditarea populației și a companiilor, dar și încrederea investitorilor în Statul Român." (vezi aici detalii)

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a sugerat ca plafonarea dobanzilor sa se faca in functie de tipul creditului si de dobanzile (DAE) medii ale acestora, conform practicii europene, nu in mod arbitrar si la fel pentru toate tipurile de credite, cum s-a prevazut in lege (vezi aici detalii).