În contextul crizei economice generate de pandemia Covid, datoria publică a României a urcat la 44,4% din PIB, potrivit datelor comunicate de Ministerul Finanțelor pentru luna noiembrie 2020.
În termeni nominali este vorba despre 463.963,4 miliarde lei, în creștere cu ceva mai mult de 90 miliarde lei sau 24% față de finele anului anterior.
Reamintim că raportarea se face la PIB-ul cumulat pe cele mai recente patru trimestre (T4 2019 – T3 2020), respectiv 1.045.672,8 milioane lei.
Analiza publicată de Eurostat certifică în cazul țării noastre o cifră de 43,1% din PIB pentru T3 2020, cu un spor de 2,3 puncte procentuale față de trimestrul precedent.
Este o evoluție care ne poziționează în context european pe locul 12 din 27 de state, foarte aproape de Germania și Franța, ușor peste media UE.
[1]
Dacă se ia evoluția față de același trimestru din anul precedent, suntem pe locul 18 din 27, cu o majorare de 7,9 puncte procentuale față de 10,6pp media UE, sub țări dezvoltate precum Germania, Danemarca sau Austria dar peste Letonia, Ungaria sau Cehia.
Corelat cu nivelul de plecare relativ redus, acest avans ne-a menținut pe locul 21 în UE, foarte puțin peste Danemarca, Suedia sau Cehia, toate (ca și noi) în afara Zonei Euro.
[2]
Dacă nivelul datoriei raportate la PIB apare încă relativ redus din perspectivă europeană iar ritmul de creștere pare justificat în condiții de pandemie, dobânzile la care a fost contractată această datorie suplimentară sunt cele mai mari din UE, deși s-au redus anul trecut, de la 4,83% în luna aprilie la 2,94% în decembrie.
Ceea ce explică majorarea semnificativă a dobânzilor la datoria publică, respectiv un plus de 21,2% la 11 luni față de aceeași perioadă a anului anterior, care prefigurează o pondere de 1,4% din PIB (+0,3 pp 2020 față de 2019).
Astfel, se conturează o problemă de creștere semnificativă a plăților în contul datoriei publice pentru anul în curs și anii viitori.
Mai ales că, la deficitul public anunțat de Eurostat pentru T3 2020 (-10% din PIB, valoare ajustată sezonier) suntem pe locul 2 din 27 de state UE. Cu mult peste media europeană și la mare distanță de nivelurile consemnate la nivel regional (-3,8% din PIB în cazul Ungariei, -4,4% din PIB Cehia și -4,6% din PIB Polonia).