România a consemnat cea mai mare scădere a prețului în termeni reali al caselor între statele UE (valoare ajustată cu inflația), potrivit unei analize publicate pentru anul 2019 de Eurostat.

În medie, sumele plătite pentru achiziția unei locuințe au crescut într-un ritm mai mic decât cel relevat de indicele prețurilor (diferența a fost de -1,7%), singurul alt stat membru al Uniunii aflat în această situație fiind Italia (-0,6%).

Evoluția noastră a fost atipică la nivel regional, unde Ungaria (+12,1%) și Croația (+8,1%) au încadrat pe podium Portugalia (+8,7%) iar alte alte precum Polonia, Cehia și Slovacia au consemnat valori mai mari decât media europeană, toate situate la peste 6%.

Datele trimestriale prelucrate până la T3 2020 confirmă deocamdată o evoluție similară și pe anul trecut, cu un nivel de creștere față de T3 2019 din nou sub inflația înregistrată (2,3% creștere a prețurilor, la o inflație armonizată calculată ca medie trimestrială de 2,4%).

De remarcat faptul că pe ultimele patru trimestre analizate prețurile caselor au evoluat mai favorabil pentru cumpărători decât în România doar în cinci state UE (-1,4% în Cipru, -0,8% în Irlanda, +1% în Italia, +1,8% în Spania și +2,1% în Letonia).

La nivel regional, Polonia (+10,9%), Slovacia (+8,5%), Cehia (+8,4%), Bulgaria (+4,8%) și Ungaria (+3,9%) s-au plasat în ceea ce privește evoluția prețului caselor semnificativ mai sus față de România.

Chestiunea este foarte importantă pentru cuantificarea evoluției nivelului real de trai deoarece, potrivit metodologiei utilizate în mod curent, achiziția de locuințe NU este inclusă în coșul de consum pentru stabilirea inflației anuale.

Asta, deși importanța pentru bugetul unei gopodării este majoră, fiind cel mai scump produs nealimentar achiziționat, frecvent în rate eșalonate pe mai mulți ani.

Analiza Eurostat ne plasează pe locul 23 din cele 27 de state membre și la evoluția prețului caselor față de anul 2010, cu o creștere relativ redusă și a chiriilor practicate, unde stăm însă ceva mai puțin favorabil ca procentaj de creștere.

Dincolo de un avantaj relativ necuantificat în ceea ce privește creșterea nivelului de trai și păstrarea inflației sub control (achiziția de locuințe în rate lasă mai puțini bani pentru alte mărfuri și servicii), avem aici o explicație a evoluției bune a sectorului construcțiilor din ultimii ani.

Din moment ce chiriile au avansat în ultimii zece ani mai repede decât prețul caselor, la noi a devenit ceva mai profitabilă investiția în domeniul imobiliar comparativ cu situația din anul 2010, ceea ce nu se regăsește în cazul a 16 din cele 27 de state membre UE.

Situație care, pe fondul unei cvasistagnări a prețurilor raportat la inflație și a poziției de nedorit lider european la supraaglomerarea gospodăriilor, a favorizat în România sectorul construcțiilor de noi locuințe.