Rata creditelor neperformante din sistemul bancar romanesc ar putea ajunge la 9,9% pe parcursul anului viitor, de la 4% in prezent, din cauza crizei coronavirusului, estimeaza Banca Nationala a Romaniei (BNR).

"Probabilitatea de nerambursare pentru intervalul iunie 2020 – iunie 2021 este prognozată la 9,9 la sută, sub nivelul maxim înregistrat în criza precedentă", se arata in sondajul privind riscurile sistemice realizat de Banca Nationala a Romaniei (BNR) in luna septembrie, printre principalele 10 banci romanesti.

Iata informatiile publicate de BNR:

Sondaj privind riscurile sistemice

La nivel internațional, vulnerabilitățile sesizate anterior sunt în creștere, și anume:

(i) datoriile companiilor nefinanciare au continuat să se mărească în contextul presiunilor de lichidități, iar probabilitatea creșterii numărului de insolvențe, în special în sectoarele economice mai afectate de COVID-19, este mai ridicată;

(ii) deficitele fiscale sunt totodată în creștere, pe fondul cheltuielilor antrenate pentru susținerea economiilor (Anexa 1, Tabel 1).

În plus, deconectarea dintre evaluările de piață și evoluția economică persistă, cu un posibil impact ridicat, iar inegalitatea veniturilor este în creștere.

În România, conform Chestionarului privind riscurile sistemice 1 derulat în luna septembrie 2020, cele mai mari instituții de credit autohtone au identificat șapte riscuri ridicate și trei riscuri moderate 2 (Anexa 2).

Băncile au încadrat în categoria riscuri sistemice ridicate următoarele elemente:

(1) deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne,

(2) riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental,

(3) cadrul legislativ incert și impredictibil în domeniul financiar-bancar,

(4) riscul reducerii rapide a încrederii investitorilor în economiile emergente,

(5) riscul asociat inovației financiare și provocărilor la adresa securității cibernetice,

(6) riscul privind lichiditatea sectorului bancar și

(7) riscul de intensificare a legăturii dintre sectorul bancar și sectorul public.

Similar exercițiului anterior, deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne își menține poziția de cel mai semnificativ element generator de risc ridicat, fiind dificil de gestionat.

Nu se înregistrează modificări substanțiale privind nivelul curent al riscului, cu excepția celui privind intensificarea legăturii dintre sectorul bancar și cel public, care trece în categoria riscurilor ridicate, pe fondul unei creșteri marginale a importanței acestuia.

Din punct de vedere al importanței, o singură modificare notabilă se înregistrează în cazul riscului privind lichiditatea sectorului bancar, acesta coborând pe locul șase în harta riscurilor (de pe locul patru anterior).

Potrivit analizelor BNR, două dintre riscurile sistemice evaluate la un nivel ridicat de către instituțiile de credit, respectiv deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv din perspectiva structurii și a costului de finanțare a deficitului bugetar și creșterea incertitudinii la nivel global, și reducerea rapidă a încrederii investitorilor în economiile emergente sunt considerate cele mai importante riscuri sistemice (de natură severă) pentru stabilitatea financiară.

În plus, riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental și cel privind cadrul legislativ incert și impredictibil în domeniul financiar-bancar sunt evaluate la un nivel ridicat și în creștere în următoarea perioadă.

Conform estimărilor guvernamentale, creșterea economică în România a fost revizuită în scădere până la -3,8 la sută pentru anul 2020, în timp ce Comisia Europeană estimează o contracție de 6 la sută.

În plus, cheltuielile generate de măsurile de diminuare a efectelor pandemiei COVID-19 au pus presiune asupra sectorului public, deficitul bugetar în primele opt luni ale anului situându-se la 5,2 la sută în PIB (peste nivelul din 2019, 4,6 la sută), în timp ce datoria publică este așteptată să ajungă la 44 la sută din PIB la finalul anului.

În acest context economic și financiar se estimează o creștere a ratelor de nerambursare pentru creditele acordate sectorului neguvernamental; probabilitatea de nerambursare pentru intervalul iunie 2020 – iunie 2021 este prognozată la 9,9 la sută, sub nivelul maxim înregistrat în criza precedentă.

În ceea ce privește riscul asociat cadrului legislativ, se apreciază că adoptarea inițiativelor legislative aflate în diverse stadii ale
procedurii parlamentare ar putea avea efecte negative asupra stabilității sectorului bancar și a sistemului financiar național.

Conform instituțiilor de credit, sunt clasate la un nivel moderat următoarele riscuri:

(1) riscul asociat evoluțiilor din piața imobiliară comercială, (2) riscul de creștere a costului de finanţare și

(3) riscul climatic.

Riscul privind piața imobiliară comercială și riscul climatic sunt nou-introduse în această evaluare și ocupă locurile 7, respectiv 10, în harta riscurilor, după importanță.

În ceea ce privește riscul climatic, potrivit uneia dintre băncile comerciale, pierderile provocate de schimbările climatice și de mediu sunt considerate importante și unul din principalii factori de risc pe termen lung.

Aceasta urmează să adopte măsurile necesare pentru încorporarea riscului climatic, precum și a riscurilor de mediu, sociale și de guvernanță (engl. ESG) în strategia de afaceri, în cadrul de gestionare a riscurilor, precum și în cel de guvernanță.

Riscul de creștere a costului de finanţare a fost evaluat în scădere comparativ cu exercițiul anterior (T1 2020), de la ridicat la moderat, pe fondul diminuării probabilității de apariție la sub medie (de la peste medie), menținându-se totodată relativ ușor de gestionat.

Având în vedere prelungirea efectelor negative generate de pandemia COVID-19 în acest exercițiu, au fost introduse două întrebări adiționale referitoare la:

(1) principalele probleme întâmpinate în contextul pandemiei COVID-19 (de ex.: disciplina la plată, accesul la finanțare, apelarea la moratoriul public sau la alte măsuri de restructurare etc.) și

(2) posibilele implicații pe termen lung ale pandemiei COVID-19, cel puțin din perspectiva evoluției ratelor de neperformanță, nivelului de lichiditate și a gradului de solvabilitate.

Între principalele probleme întâmpinate în contextul pandemiei COVID-19 au fost identificate dificultățile operaționale de acomodare a prevederilor legale legate de moratorii, asigurarea comunicării cu clientela și necesitatea adaptării rapide
la aceste schimbări.

În ceea ce privește accesul la finanțare, băncile și-au adaptat
standardele de creditare la noul context economic caracaterizat de incertitudine, stabilind criterii mai stricte de eligibilitate.

Riscul de credit nu este perceput neapărat ca o problemă semnificativă în prezent, în special datorită moratoriilor și programelor de susținere a clienților, însă există o incertitudine privind comportamentul debitorilor în viitor.

În ceea ce privește posibilele implicații pe termen lung, în general, instituțiile de credit se așteaptă la o deterioare a condițiilor economice cu efecte către creșterea ratelor de neperformanță și a lichidității, înrăutățirea eficienței operaționale și scăderea solvabilității.

Majoritatea instituțiilor de credit au identificat o potențială creștere a  riscului de credit, în special după încheierea moratoriilor pentru amânarea ratelor de plată și pe fondul înrăutățirii condițiilor macroeconomice.

Din perspectiva riscului de lichiditate, impactul nu este așteptat să fie semnificativ, cel puțin pe termen scurt, însă prelungirea pandemiei COVID-19 și deteriorarea condițiilor macroeconomice pot afecta fluxurile de la debitori.

Implicații se pot resimți și la nivelul creditării, provenind atât din înăsprirea condițiilor de creditare, dar și din reducerea numărului de clienți eligibili, cu efecte asupra profitabiliății băncilor.

În viziunea uneia dintre băncile comerciale incluse în chestionar, riscul asociat unei creșteri rapide a creditării populației rămâne redus în contextul actual, în timp ce o creditare modestă a companiilor nefinanciare reprezintă un risc cu o probabilitate de apariție ridicată.

În plus, probabilitatea apariției riscului generat de interpretări excesive ale cadrului normativ aplicabil activității bancare de către autoritățile publice cu atribuții de control este evaluată ca foarte ridicată, în special ca urmare a neclarității generate de aplicarea anumitor inițiative legislative (de ex.: OUG nr. 37/2020, „IMM Invest“).

1 În analiză sunt incluse toate băncile considerate de importanță sistemică începând cu 1 ianuarie 2020 și ING Bank.
Răspunsurile individuale ale băncilor se regăsesc în Anexa 3.

2 În cadrul evaluării curente au fost definite 10 riscuri sistemice, fiind introdus pentru prima dată riscul climatic, iar riscul privind evoluțiile din piața imobiliară rezidențială a fost înlocuit cu cel privind evoluțiile din piața imobiliară comercială.