Conform datelor BNR, rata creditelor neperformante s-a redus pentru a patra lună consecutiv în octombrie, cu 0.14 puncte procentuale lună/lună și cu 0.53 puncte procentuale an/an la 3.92% (minimul din 2009), potrivit unei analize publicate de economistii Bancii Transilvania, in care se mai arata:

• Previzionăm creșterea ratei creditelor neperformante pe termen scurt, dar nu ne așteptăm la o evoluție similară cu cea înregistrată după incidența Marii Recesiuni, date fiind intrarea economiei într-un nou ciclu și mix-ul relaxat de politici economice.

Soldul creditului neguvernamental ar putea crește cu un ritm mediu anual de 4.9% în perioada 2020-2022, evoluție susținută de mix-ul relaxat fără precedent de politici economice (în implementare la nivel mondial, în Europa și pe plan intern).

• În acest scenariu am putea asista la o decelerare a dinamicii anuale în 2021, pe fondul perspectivelor de creștere a ratei creditelor neperformante, în contextul provocărilor la nivelurile mezzo și microeconomic.

Nu ne așteptăm însă la o deteriorare a calității portofoliilor de credite similar cu anii de după incidența Marii Recesiuni, dar rata medie anuală a creditelor neperformante ar putea depăși nivelul de 7% în 2021.

• Atragem atenția cu privire la potențialul ridicat de consolidare la nivelul tuturor sectoarelor din economie, susținut și de mix-ul relaxat de politici economice.

• Pe de altă parte, pentru depozitele neguvernamentale prognozăm o creștere cu un ritm mediu anual de 13.5% în intervalul 2020-2022, într-o evoluție susținută de nivelul ridicat al ratei de economisire și de politica economică relaxată.

• Prin urmare, raportul credite-depozite va continua tendința descendentă în trimestrele următoare, spre un nivel inferior pragului de 60% la final de 2022.

• Considerăm că principalele provocări la adresa sectorului bancar din România în perioada următoare constau în:

- semnalele de modificare la nivelul ordinii economice mondiale și în sfera arhitecturii monetar-financiare internaționale;

- acumularea de semnale din direcția introducerii de monede digitale;

- continuarea procesului de consolidare;

- digitalizarea;

- nivelul redus al gradului de intermediere financiară (ponderea creditului neguvernamental în PIB se situează la aproximativ 25%, România ocupând ultima poziție în rândul țărilor din Uniunea Europeană).

• Printre factorii de risc pentru evoluția sectorului bancar din România în perioada următoare se menționează:

- climatul macro-financiar internațional, cu impact la nivelul fluxurilor de capital adresate economiilor emergente și în dezvoltare; dinamica crizei sanitare;

- acomodarea la un nivel redus al ratelor de dobândă;

- mix-ul intern de politici economice;

- tensiunile geopolitice.