După primele zece luni din 2020, deficitul bugetului general consolidat a urcat la circa 74 miliarde lei (7,05% din PIB-ul estimat), conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Este o sumă mai mare cu peste 45 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Dincolo de magnitudinea efectelor induse de pandemie, evoluția rezultatelor bugetului înainte de ultimele două luni ale anului, din 2016 încoace, arată că sunt șanse de încadrare în prognoza curentă.

Sumele trecute în mod oficial la categoria celor generate de pandemie și lăsate în economie sunt cifrate la 40,74 miliarde lei sau 3,88% din PIB. Pentru a avea o imagine mai clară a suprapunerii dintre creșterea cheltuielilor sociale și efectelor pandemiei pe partea financiară, cheltuielile statului au depășit cu 28% veniturile, în condițiile în care încasările nominale au fost deocamdată ceva mai mari (+0,9%), dintr-un rezultat economic anticipat a fi mai mic în acest an decât anul trecut (1.050,5 miliarde lei față de 1.059 miliarde lei).

Datele din bugetul general consolidat arată la finele lunii octombrie un nivel al deficitului bugetului de stat de -7,28% din PIB estimat, care a dat integral rezultatul negativ al bugetului general consolidat.

Bugetele instituțiilor publice total sau parțial autofinanțate au fost excedentare și în creștere cu circa 30% față de luna precedentă, excedentele bugetelor locale s-au redus cu două treimi față de finele trimestrului anterior iar deficitele bugetului asigurărilor sociale, dublat față de finele lui septembrie, și cel al Fondului național de sănătate, cu o treime mai mare, sunt în creștere.

[1]

Încasările din TVA au scăzut semnificativ (aproape șase miliarde de lei mai puțin pe primele zece luni din 2020 față de aceeași perioadă din 2019) iar cele din accize s-au diminuat moderat în aceeași perioadă (-865 milioane lei). La impozitul pe profit figurează o diminuare de circa 11%, până la circa 14,5 miliarde lei iar în dreptul impozitul pe salarii și venit avem o creștere de 5,2%, la peste 20 miliarde lei.

Pe partea de cheltuieli, se poate observa cum cheltuielile de personal, limitate o vreme, au revenit la o creștere de 7% (+6,5% la finele lunii precedente), în timp ce alocările pentru protecția socială s-au păstrat la un nivel majorat cu 22,8%, situate cu mult peste media generală de 16,4%. Datele indică eforturi pentru ținerea sub control a cheltuielilor și dirijarea banilor către cheltuieli de capital și proiecte cu finanțare europeană nerambursabilă, cu onorarea după posibilitățile concrete a unor obligații sociale antamate anterior.

De reținut, subvențiile s-au păstrat la un nivel nominal similar cu cel din anul precedent, în pofida prioritizării altor cheltuieli, induse de pandemie.

Semnal de atenție, în urma creșterii rapide a datoriei publice (cu peste șapte procente din PIB doar pe primele zece luni), cheltuielile cu dobânzile au avansat semnificativ și au ajuns la un nivel majorat cu peste 25% față de anul precedent. Iar asta în pofida reducerii substanțiale (peste un punct și jumătate în ultimele șase luni) a ratei de dobândă la împrumuturile nou contractate.