Comisia Națională de Strategie și Prognoză a redus estimarea PIB pentru anul în curs la 1.050,5 miliarde lei în Prognoză preliminară de toamnă pentru rectificarea bugetară.

Este a treia ajustare a valorii PIB, plecată de la 1.141,4 miliarde lei în februarie și redusă succesiv din cauza pandemiei la 1.082,1 miliarde lei în aprilie, respectiv 1.058 miliarde lei în august. Creșterea de la -91 miliarde lei la -96 miliarde lei a minusului bugetar planificat și reducerea PIB au condus la revizuirea deficitului public de la -8,6% la -9,1% din PIB.

Din datele CNSP, rezultă că revenirea econmiei se va face simultan cu mutații în structura pe sectoarele care aduc valoare adăugată brută (VAB).

Între anii 2021 și 2018, ar urma să se producă un recul în industrie (-5%, cu o eventuală revenire doar în 2022) și agricultură (-16,6%), în timp ce avansul general este bazat pe menținerea ritmului susținut din construcții (+36,4%) și creșterea serviciilor (+6,3%).

De reținut, consumul este prevăzut să urce cu opt procente. Ceea ce ridică întrebarea principală de unde va fi acoperită diferența între producție și consum.

Pandemia explică (deși nu singură, date fiind majorările de pensii și salarii) ritmul mai pronunțat al consumului guvernamental (+14,2%) față de consumul privat (+6,7%). Dar nu explică de ce continuăm să consumăm mai mult decât producem iar decalajul se majorează sistematic.

[1]

Datele CNSP arată că, atunci când relațiile comerciale se amplifică, exportul crește mai puțin decât importul iar atunci când se reduc, exportul scade mai mult decât importul.

Astfel, conform prognozei oficiale, în 2021 vom exporta mai puține mărfuri decât în 2018 dar vom cu importa cu 6,5% în plus. Soldul balanței comerciale ar urma să se deterioreze de la -17,3 miliarde euro în 2019 la 18,7 miliarde euro în acest an și 21,3 miliarde euro în 2021 iar deficitul contului curent va reveni anul viitor la nivelul din 2019 (-10,5 miliarde euro), după o repliere la circa zece miliarde euro în acest an.

Această evoluție menține presiunea pe cursul de schimb (estimat la 4,90 lei ca medie pe 2021), cu observația că devalorizarea în raport cu euro va fi temperată indirect de traiectoria în scădere a inflației (de la 3,83% pe 2019, la 2,7% pe anul în curs și 2,3% în 2021).

[2]

În fine, anul viitor ar urma să se pună capăt majorării sistematice a puterii de cumpărare a salariilor, indiferent de evoluția PIB. Creșterea câștigului salarial real ar urma să fie similară cu progresul rezultatului economic.