Deficitul bugetului general consolidat pe primele trei trimestre din 2020 a ajuns la 6,36% din PIB estimat pentru anul în curs, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

În cifre nominale este vorba despre ceva mai mult de 67 miliarde lei, cu 40 miliarde lei peste valoarea înregistrată anul trecut, în absența pandemiei. Datele pentru ultimii patru ani arată că tendința de creștere a deficitului la 9 luni s-a suprapus peste efectele crizei, dar execuția bugetară pe ultimul trimestru al anului se poate încadra în valoarea deja programată.

Problema refacerii treptate a echilibrului bugetar se va pune pentru anul 2021, când nu vom mai putea continua să creștem cheltuielile peste venituri, România fiind singurul stat din UE care a majorat semnificativ alocările sociale la timp de pandemie și de scădere economică.

Revenirea economică ar trebui susținută prin preponderent prin investiții și nu prin consum sporit iar ritmul de majorare al acestuia din urmă nu ar trebui să mai depășească posibilitățile bugetului de stat, alternativa fiind majorarea nesustenabilă a datoriei publice.

[1]

De reținut pentru execuția de până acum pe anul curent, deficitul bugetului de stat a fost de 6,61% din PIB estimat, adică peste valoarea consemnată la bugetul general consolidat. 

Bugetele instituțiilor publice total sau parțial autofinanțate și bugetele locale au fost ușor excedentare iar, după cum era de așteptat, bugetul asigurărilor sociale și Fondul național de sănătate sunt deficitare dar cu un procentaj relativ scăzut față de PIB.

[2]

Pe segmentul impozitelor directe, impozitul pe profit figurează o scădere de 13,8%, până la circa 10,8 miliarde lei, dar impozitul pe salarii și venit a avut o creștere de 5,1%, la peste 18 miliarde lei.

La impozite indirecte, încasările din TVA au scăzut cu 14,3% (o parte din sume au fost lăsate la întreprinderi pentru a asigura lichiditatea) iar cele din accize s-au diminuat marginal (-3%).

Contribuțiile de asigurări, cea mai importantă componentă a veniturilor statului, au rămas la aproape la același nivel (82,9 miliarde lei sau 36,4% din încasări).

Pe partea de cheltuieli, se poate observa cum cheltuielile de personal au fost limitate la o creștere de 6,5%, în timp ce alocările pentru protecția socială s-au majorat cu 22,9%, mult peste media generală de 15,4%.

Dispunere care arată preocuparea pentru ținerea sub control a cheltuielilor și dirijarea banilor către cheltuieli de capital și proiecte cu finanțare europeană nerambursabilă (circa 23% în ambele cazuri).

De luat aminte, cheltuielile cu dobânzile au continuat să se majoreze până la la +25,8% față de anul precedent, în pofida reducerii costurilor la împrumuturile nou contractate.