Valoarea producției agricole în 2019 a fost cu -3,8% sub cea din anul precedent, potrivit datelor definitive publicate de INS.
Sectorul vegetal a înregistrat o scădere de -5,6%, în timp ce producția animală a consemnat o scădere modică, de 0,8% dar partea care îi revine în rezultatul total a crescut ușor, până la 28%. Sectorul serviciilor prestate în agricultură a avansat cu circa 32% în termeni reali şi a ajuns la o pondere de 2%.
Singurele creșteri ale rezultatelor pe toată linia la nivelul regiunilor de dezvoltare s-au înregistrat în Regiunea de Vest a țării, unde producția vegetală a bifat o creștere de aproape 15% în raport cu anul precedent iar zootehnia a rămas în teritoriul pozitiv, cu cel mai bun rezultat pe țară.
Prin contrast, producția vegetală a scăzut puternic în Regiunea Sud-Est și în zona Capitalei, rezultatul net diferit per total fiind dat de avansul serviciilor agricole pentru București – Ilfov (+47,5%), avans care a determinat de unul singur nivelul de +11,6%.
Regiunea Sud-Est, în pofida avansului din sectorul zootehnic (+1,9%), a ajuns pe ultimul loc (-9,8%), devansată de puțin regiunea Nord-Est (-7,1%), plasată cam pe același tipar de scădere a producției vegetale și păstrarea zootehniei, și de Regiunea Centru (-6,3%), penalizată atât de evoluția slabă a producției animaliere (-2,6%) cât și de scăderea serviciilor agricole (-26,3%).
De reținut și evoluția meritorie a regiunii Sud-Vest Oltenia, care a avut o scădere moderată pe partea vegetală (-2,9%), a păstrat aproape constantă producția din zootehnie și a consemnat cel mai mare avans pe segmentul serviciilor (+108,4%).
Astfel, ponderea agriculturii în valoarea adăugată brută s-a redus la doar 4,5%, de unde a rezultat o influență negativă de 0,1 puncte procentuale pe creşterea economică de 4,1% consemnată anul trecut. Urmare a scăderii producției vegetale și a reculului lent dar sistematic din zootehnie, ne îndreptăm din nou spre recordul negativ din 2016, când agricultura s-a dus sub pragul de 4% din PIB. Reamintim că rezultatul schimburilor comerciale pe zona alimentară s-a situat anul trecut la circa -2 miliarde euro.
[1]
Dacă în anul 2014, am fost aproape în echilibru (importuri acoperite 100% cu exporturile) în comerțul exterior cu produse alimentare, gradul de acoperire a coborât rapid la doar 75% în 2017 pentru a se duce la circa 70% în 2019 și a ajuns sub 65% după primele opt luni din 2020.
Semnal de alarmă major pentru o țară care ar avea și resurse naturale și condiții pedo-climatice pentru a-și asigura hrana întregii populații din surse interne și chiar să creeze disponibilități pentru export.