Deficitul bugetului general consolidat a urcat după primele opt luni ale anului în curs la 54,77 miliarde lei (5,18% din PIB), potrivit datelor comunicate de Ministerul Finanțelor (MF).

MF precizează că mai mult de jumătate din această sumă (31,17 miliarde lei sau 2,95% din PIB) a rezultat din măsurile de combatere a crizei cauzate de epidemia COVID-19.

Cu toate acestea, trebuie remarcat că minusul din finanțele publice ar fi fost mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut și FĂRĂ sumele alocate ca urmare a pandemiei (-2,23% din PIB fără sumele pentru Covid față de -2,07% anul trecut). 

Sporul de aproape 33 de miliarde de lei sau circa 3% din PIB în plus față de aceeași perioadă a anului trecut, consemnat în pofida scăderii economice (- 4,6% pe prima jumătate din 2020) a provenit doar în proporție de o șeptime din reducerea încasărilor, în timp ce șase șeptimi sunt rezultatul creșterii cheltuielilor.

În august, s-au mai strâns la deficit „doar” 1,3 miliarde lei, ceea ce indică efortul făcut pentru încadrarea în noua țintă de -8,6 % din PIB (91 miliarde lei) stabilită pentru finalul anului.

Spațiul rămas, de 36 miliarde lei, ar fi suficient DACĂ nu ar interveni majorarea suplimentară a pensiilor (40% și nu 14%) și integrală a alocațiilor pentru copii (în locul tranșei de 20% acordate pentru moment).

De reținut, ponderea în PIB a veniturilor pe primele opt luni ale anului s-a diminuat doar de la 19,3% la 19,0% din PIB, dar cea a cheltuieilor a urcat de la 21,3% la 24,2% din PIB.

Sumele primite de la UE au urcat la 6% ca pondere în venituri ( 4,7% anul trecut), dar ele au venit pentru a ușura măsurile impuse de criză, nu pentru consum nesustenabil în condițiile în care suntem sub de procedură de deficit excesiv, suspendată doar conjunctural.

Contractarea de noi împrumuturi nu pare a fi soluție deoarece cheltuielile cu dobânzi au fost majorate DEJA cu aproape 23%.

Pe categorii de venituri, majorarea ponderii contribuțiilor de asigurări în veniturile publice ca urmare a creșterii veniturilor și păstrarea în domeniul pozitiv a cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (+1,2%) contrastează cu scăderea ponderii încasărilor din TVA de la 20,2% la doar 17,4% și a celor din accize de la 9,8% la 9,6%.

Ritmul de creștere a cheltuielilor publice, de +13,3%, a fost în contradicție cu scăderea pronunțată a PIB iar avansul cheltuielilor s-a văzut pe toată linia, cu excepția nefericită a subvențiilor. Cheltuielile de personal au avansat cu 6% dar asistența socială a sporit deja cu 22% ÎNAINTE de majorarea pensiilor și a alocațiilor pentru copii.

De remarcat, avansul peste media generală consemnate la bunuri și servicii, cheltuieli de capital și proiecte cu finanțare externă nerambursabilă (de fapt, utile pe perioada pandemiei și pentru revenirea economică mai rapidă) este în declin iar salariile bugetarilor și obligațiile asumate de stat pentru protecția social sunt în creștere.

Reamintim că, PIB 2020 va fi mai mic în termeni nominali decât PIB 2019 (1.058 miliarde lei față de 1.060 miliarde anul trecut). Valoare cu 70 de miliarde de lei sub cea de la întocmirea bugetului (1.129 miliarde lei în noiembrie 2019) sau 83 de miliarde de lei în prognoza din februarie 2020 (1.141 miliarde lei). De aceea nu ar trebui să mai angajăm cheltuieli, ca și cum nu am fi în criză.