Bugetul general consolidat a încheiat luna iulie 2020 cu un deficit de circa 50 miliarde lei, mai mare cu 32 de miliarde de lei sau circa 3% din PIB în plus față de aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

Peste șase șeptimi din deficitul suplimentar față de aceeași perioadă din 2019 au revenit creșterii cheltuielilor (de la 18,7% la 21,3% din PIB).

Dacă la începutul crizei provocate de pandemie soldul execuției bugetare lunare a fost pozitiv, execuția din prima lună a trimestrului a ieșit semnificativ pe minus, ceea ce a condus la amplificarea diferenței de sold față de aceeași perioadă a anului trecut.

Ponderea în PIB a veniturilor pe primele șapte luni ale anului (redusă de la 17% din PIB în 2019 la 16,6% în 2020) a contat în proporție de doar 13% la creșterea deficitului.

Astfel, problema creșterii deficitului din acest an este localizată aproape exclusiv pe partea de cheltuieli şi relativ puțin provine din restrângerea activității economice.

De semnalat creșterea importanței sumelor provenite de la UE/alți donatori bugetul public, care au ajuns la 6% din venituri.

[1]

De reținut, ritmul de creștere a cheltuielilor publice (+13,4%) a fost în contrast cu scăderea PIB (-4,7% rezultat brut pe primul semestru al anului).

Cheltuielile de personal s-au majorat modic, cu doar +5,7% dar asistența socială a sporit deja cu +22,4% ÎNAINTE de majorarea pensiilor și a alocațiilor pentru copii.

[2]

Majorările de sume peste media generală consemnate la bunuri și servicii, cheltuieli de capital și proiecte cu finanțare externă nerambursabilă sunt utile pentru revenirea economică.

De reținut și faptul că plăţile de dobânzi au ajuns la peste zece miliarde de lei, adică 20% în plus faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în pofida scăderii dobânzilor cu care au fost contractate noile împrumuturi, iar datoria publică a trecut pragul de 40% din PIB.