În contextul pandemiei COVID-19, aproape un sfert dintre companii au fost afectate semnificativ de reducerea vânzărilor (o scădere de peste 75 la sută), se arata intr-un sondaj realizat de Banca Nationala a Romanei (BNR) în lunile mai și iunie 2020, pe un esantion de aproximativ 11.000 de companii nefinanciare, dintre care circa 85 la sută sunt IMM, corporațiile fiind incluse exhaustiv.

In sondajul BNR se mai arata urmatoarele:

Astfel, la nivel agregat, 26 la sută dintre companii au răspuns că cifra de afaceri le-a scăzut cu peste 75 la sută, în timp ce 22 la sută dintre acestea nu au fost afectate deloc de scăderea vânzărilor.

Spre deosebire de IMM, care au fost afectate în cea mai mare proporție de scăderea vânzărilor cu peste 75 la sută, majoritatea corporațiilor (61 la sută) au înregistrat reduceri ale cifrei de afaceri mai mici de 25 la sută (Grafic 6).

La nivel sectorial, agricultura și construcțiile și imobiliarele au resimțit cel mai puțin efectele pandemiei asupra cifrei de afaceri (34 la sută, respectiv 28 la sută dintre acestea nu au fost deloc afectate), în timp ce la polul opus se află firmele din sectoarele servicii și utilități, în cazul cărora doar 20 la sută nu au resimțit niciun impact în vânzări, iar pentru 32 la sută dintre acestea impactul a fost semnificativ (o scădere cu peste 75 la sută a cifrei de afaceri), evoluția în acest ultim caz fiind determinată în principal de serviciile HoReCa.

La nivelul companiilor de comerț exterior, exportatorii au avut mai mult de suferit din cauza pandemiei, mai mult de jumătate dintre aceștia având scăderi de peste 50 la sută în vânzări în perioada stării de urgență (iar în cazul a 12 la sută dintre exportatori scăderea a fost de peste 75 la sută din vânzări).

Dintre firmele care importă bunuri, 40 la sută au avut reduceri
de peste 50 la sută ale vânzărilor în perioada de vârf a restricțiilor (doar 8 la sută din importatori au avut reduceri de peste 75 la sută a cifrei de afaceri).

Conform datelor privind comerțul internațional cu bunuri și servicii, atât scăderea exporturilor, cât și cea a importurilor a avut loc în special ca urmare a reducerii cererii pentru produse din grupa de produse mașini și echipamente de transport, care are cea mai însemnată pondere în structura ambelor fluxuri comerciale.

Masuri luate de companii impotriva COVID-19

Cele mai des întâlnite măsuri întreprinse de companii în vederea diminuării efectelor negative ale pandemiei asupra afacerii acestora, la nivel agregat, sunt reducerea parțială a activității, suspendarea activității sau trimiterea în șomaj tehnic a unei părți din personal sau a tuturor salariaților (Grafic 7). 

[1]

La polul opus, cele mai puțin populare măsuri sunt apelarea la procedura insolvenței sau la procedura reorganizării judiciare,
suspendarea plății ratelor bancare sau concedierea unei părți sau a tuturor angajaților.

Aproape o treime dintre companii au răspuns totuși că nu au luat sau nu vor lua nicio măsură în acest sens.

În funcție de dimensiunea companiei, corporațiile au fost mai
proactive, comparativ cu IMM, în adoptarea de măsuri care să reducă efectele negative ale pandemiei.

Astfel, corporațiile au apelat într-o proporție semnificativă la instituirea regimului de telemuncă pentru o parte din salariați sau a tuturor salariaților (52 la sută dintre acestea), în timp ce în cazul IMM, doar 8 la sută au avut disponibilitatea sau infrastructura necesară pentru a recurge la această soluție.

De asemenea, trimiterea salariaților în șomaj tehnic a fost o opțiune pentru jumătate din corporații, în cazul IMM doar 21 la sută apelând la această măsură.

În ceea ce privește scăderea salariilor sau concedierea angajaților, o pondere mai mare a corporațiilor a luat aceste măsuri, spre deosebire de IMM.

Și la nivel sectorial, cele mai frecvente măsuri au fost reducerea sau suspendarea activității, precum și șomajul tehnic.

O particularitate o reprezintă firmele din agricultură, care, fiind afectate la un nivel redus de pandemia COVID-19, nu au fost
nevoite să ia măsuri în acest sens (55 la sută din acestea).

O situație similară se constată și în cazul companiilor din construcții și imobiliare, în cazul cărora 35 la sută din total nu au luat nicio măsură de combatere a efectelor negative ale pandemiei (Grafic 8).

[2]

Așa cum era de așteptat datorită specificului activității, companiile din sectoarele servicii și utilități au apelat într-o mai mare măsură la telemuncă, comparativ cu firmele din restul sectoarelor.

De asemenea, aceste sectoare, împreună cu cele din industrie și comerț au avut posibilitatea mai ridicată de intensificare a activității pe canale alternative de deservire a clientelei, spre deosebire de celelalte domenii.

Față de celelalte sectoare, firmele din industrie au fost nevoite să recurgă la concedieri într-o proporție mai mare (8 la sută).

Totodată, o pondere relativ mai mare a acestora a apelat la procedura insolvenței sau la procedura reorganizării judiciare (2 la sută).