Datoria publică a urcat la finele lunii mai 2020 la circa 428 miliarde de lei, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

Suma este echivalentă cu 39,9% din PIB-ul estimat oficial pentru acest an (1.082,1 miliarde lei potrivit celor mai recente date ale CNSP).

De remarcat faptul că la finele anului trecut nivelul era cu peste 100 de miliarde de lei mai mic iar pragul de 400 de miliarde lei a fost trecut la finele primului trimestru din anul curent, pe fondul declanșării pandemiei de Covid 19.

De reținut, conform metodologiei UE, procentajul datoriei publice în PIB pe parcursul unui an se calculează prin raportarea soldului acumulat la suma PIB-urilor trimestriale obținute în cele mai recente patru trimestre.

Ori, atât timp cât am înregistrat valori bune de creștere economică, nivelul datoriei a fost ținut sub control. Cum avansul a scăzut la 2,4% în T1 2020, a crescut procentajul datoriei publice, iar fenomenul se va accentua și mai mult pe fondul scăderii PIB trimestrial, preconizate a fi de undeva la 14% - 15% în T2 2020.

[1]

De la 1.059,8 miliarde lei, adică valoarea utilizată de MF pentru calculul datoriei administrației publice la nivelul de 35,2% pentru finalul anului 2019, PIB-ul s-a majorat la doar 1.072,8 miliarde lei la finele T1 2020, de unde și creșterea la 37,2%.

Pe fondul creșterii rapide a sumelor împrumutate sub stare de urgență și apoi de alertă, tot ce mai menține nivelul datoriei publice în statistica la zi sub pragul de 40% este că nu s-a luat deocamdată în calcul valoarea mai scăzută a PIB pe T2 2020.

Care va trimite valoarea cumulată pe patru trimestre undeva sub 1.050 miliarde de lei, adică sub valoarea din 2019, în timp ce sumele împrumutate în plus se vor majora semnificativ peste cele 45 miliarde de lei consemnate deja.

În acest context, ar trebui aplicate atât majorarea pensiilor cât și dublarea alocațiilor pentru copii, ambele votate de Parlament într-o perioadă în care nu exista proiecția efectelor pandemiei și se miza pe continuarea creșterii economice.

Astfel, proiecția de evoluție a PIB și cea a cheltuielilor de proiecție socială au ajuns să fie puternic divergente. Motiv pentru care am fost deja atenționați de Comisia Europeană că riscăm să ne ducem anul viitor cu datoria publică spre 55% din PIB și și cu deficitul bugetar la peste -11% din PIB, în loc să corectăm deficitul de -6,7% din PIB preconizat pe anul în curs.

Mai mult decât atât, ar trebui să reținem că limita datoriei publice de 60% din PIB, stabilită drept criteriu Maastricht pentru adoptarea monedei unice europene, este relevantă pentru o economie europeană medie.

Însă, România achită cele mai mari dobânzi pe termen mediu și lung din UE și are printre cele mai mici venituri bugetare ca pondere în PIB, undeva la 70% din media europeană. Ceea ce conduce la o limită de avarie de circa 45% din PIB, de care ne apropiem rapid.