Legea privind suspendarea executarilor silite prin poprirea salariilor, pensiilor si conturilor bancare, pana la 1 septembrie, ca masura de protectie impotriva crizei COVID-19, adoptata in unanimitate de Parlament, la initiativa PSD, in 20 iunie, a fost declarata astazi neconstitutionala de catre Curtea Constitutionala, la cererea Guvernului.
Curtea Constitutionala nu a mentionat motivele deciziei sale.
Este vorba de popririle pentru asa-zisele creante civile si comerciale (adica datoriile pe care le au romanii si firmele la banci si alti furnizori privati de servicii si bunuri).
Legea urma sa impiedice si declansarea de noi executari silite prin poprire, tot pana la 1 septembrie.
Popririle pentru creantele fiscal/bugetare, adica datoriile la stat, initiate de ANAF, sunt suspendate prin Ordonanta 29 adoptata de Guvern, pana in 25 octombrie 2020.
Si popririle pe pensii au fost suspendate pe perioada starii de urgenta, prin OUG 32, pana in 15 iulie, adica pana maine.
Guvernul nu a fost de acord cu suspendarea popririlor pentru ca "sunt susceptibile sa aduca atingere principiilor privind dreptul acces la justitie (inclusiv dreptul la solutionarea cauzei in termen rezonabil), egalitatea in fata legii si infaptuirea justitiei in mod egal, neretroactivitatea legii civile, afectand drepturile de creanta ale creditorilor."
Si Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti (UNEJ) a trimis un memoriu presedintelui Romaniei, cu greseli gramaticale, in care a sustinut ca legea este neconstitutionala.
"Executorii judecatoresti detin nenumarate dosare executionale in care scadentele la plati aferente unor contracte de furnizare servicii sau marfa sunt garantate cu titluri executorii reprezentate de bilete la ordin. Sumele aferente acestor scadente sunt planificate pentru a face alte plati obligatorii (salarii, echipamente, materie prima, furnizori servicii). A desfiinta printr-o norma arbitrara aceste executari pentru o perioada insemnata are ca rezultat punerea in imposibilitate (sic!) a creditorilor de a isi (sic!) recupera creantele, sau macar sa aiba garantia ca acestea se vor achita sub sanctiunea executarii silite", se arata in memoriul UNEJ semnat de presedintele Uniunii, Marius Iacob Morari.
