Deficitul bugetar a ajuns deja la circa -39 de miliarde de lei sau -3,6% din PIB după primele cinci luni ale anului, potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor.

Pe fondul crizei, rezultatul a fost mult mai slab decât în aceeași perioadă a anului trecut, când s-a situat la circa -1,4% din PIB.

Îngrijorător, s-a epuizat mai mult de jumătate din spațiul fiscal previzonat pentru acest an la recenta rectificare bugetară (-6,73% din PIB ținta actuală).

Afectate de criza economică, veniturile (119,6 miliarde lei) au reprezentat 11,1% din PIB în loc de 11,6% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut.

Dar problema principală rămâne creșterea cheltuielilor (158,4 miliarde lei), care s-au majorat de la 13,1% la 14,6% din PIB, din cauza sumelor impuse de limitarea epidemiei dar, în cea mai mare parte, venite din creșterea pensiilor și salariilor bugetare.

De reținut, scăderea colectărilor din impozitul pe profit (-983,2 milioane lei sau -12,5%), neacoperită din încasările la impozitul pe salarii și venit (+370,5 milioane lei sau +4%).

Impozitele și taxele pe proprietate au scăzut cu aproape 1,4 miliarde lei sau -35%.

Contribuțiile de asigurări, cea mai importantă componentă a veniturilor la bugetul general consolidat (circa 36 miliarde lei sau 36% din încasările statului), au scăzut cu ceva mai mult de două procente, după scăderea activității în mai multe sectoare economice.

La impozite indirecte, scăderea a fost de -19% la TVA (4,7 miliarde de lei în minus), în timp ce majorarea nivelurilor specifice a permis păstrarea încasărilor la accize (-0,1%) în pofida scăderii consumului.

Cheltuielile cu salariile din sectorul bugetar pe primele cinci luni ale anului s-au majorat cu 2,2 miliarde lei (+5,2%). Sumele pentru asistența socială au avansat cu peste zece miliarde de lei (+21,9%), semnificativ peste nivelul general.

Ritmurile de creștere ale proiectelor cu finanțare nerambursabilă (+27,9%), ale cheltuielilor de capital (+19,5%) și cele pentru bunuri și servicii (+16,2%) s-au situat peste media alocărilor făcute, ceea ce a contribuit la semnalul pozitiv dat piețelor internaționale și la reducerea ratei dobânzilor pe termen mediu și lung.

Semnificativ, banii pentru asistență socială și salarii au ajuns să reprezinte aproape 85% din încasările statului. Ceea ce impune luarea de noi împrumuturi și lasă foarte puțin loc pentru alte proiecte, care ar trebui să susțină fluxul de finanțare externă de care ar putea beneficia România.

Astfel, limitarea beneficiilor sociale și înghețarea salariilor din sectorul bugetar se impun de la sine dacă dorim să accesăm fonduri europene nerambursabile de aproape 20 de miliarde de euro (peste 9% din PIB), pentru a permite revenirea economică rapidă.