Deficitul bugetului general consolidat a ajuns după primele patru luni ale anului în curs la circa 27 miliarde lei sau 2,48% din PIB estimat pentru anul în curs.

La cheltuielile generate de pandemie, atât pentru limitarea efectelor pentru sănătate cât și pentru protecție socială, s-a adăugat și diminuarea estimata pentru rezultatul economic, de la 1.141,40 miliarde lei în prognoza inițială la doar 1.082,14 miliarde lei.

Asta în condițiile în care, după o creștere de 2,7% pe trimestrul unu se așteaptă o scădere de 14,4% pe trimestrul II al anului în curs, urmată de o revenire în V pe final de an. 

Reamintim că, în aceeași perioadă a anului anterior, deficitul fusese de 1,08% din PIB pentru ca rezultatul final să fie de -4,63% pe datele operative ale ministerului Finanțelor.

Acum vizăm limitarea deficitului la -6,73% din PIB, mult sub prognoza de -9,2% publicată recent de Comisia Europeană referitor la țara noastră (CE „vede” și o scădere a PIB-ului României de 6%, față de doar -1,9% în varianta guvernamentală publicată la noi).

Dacă veniturile pe prima treime din 2020 au fost cu numai 1,3% sub cele din prima treime a lui 2019 (rezultat notabil în condiții dificile), cheltuielile publice s-au majorat cu 12,7%, cu accent pe protecția socială (+17,2%), dar și pe investiții (pentru bunuri și servicii +19,5%, proiecte cu finanțare nerambursabilă +20,4% și cheltuieli de capital +27,7%).

Pe partea de venituri, colectarea mai redusă din impozitul pe profit a fost compensată de încasările mai mari la impozitul pe salarii și venit, ambele sume fiind de circa 570 milioane lei).

Dacă cea mai importantă componentă a veniturilor publice (36% din încasările statului), contribuțiile de asigurări, a avut un mic avans de 1,1%, impozitele și taxele pe proprietate au scăzut cu peste 1,4 miliarde lei sau -38,6%.

Evoluții diferite și la impozitele indirecte, unde încasările din accize au venit cu un plus de 10,3% dar cele din TVA-ul s-a redus cu 18,8%.

Dacă anul trecut s-a consemnat un rezultat de -3,55% din PIB pentru ultimele opt luni ale anului în condiții normale, acum va trebui să gestionăm un deficit prezumat la -4,25% din PIB în condiții de pandemie și de obligații deja asumate prim lege pentru creșterea pensiilor cu 40% și dublarea alocațiilor pentru copii.

Provocarea se anunță cu atât mai dificilă cu cât se apropie alegerile iar suma oferită alocată ca sprijin potențial maxim pentru România de Comisia Europeană (cu efect net de 9,4% din PIB) depinde de limitarea deficitului public și readucerea lui spre limita de -3% în 2022.