Potrivit datelor publicate de Eurostat, rata dobânzii pe termen lung a continuat să crească în luna aprilie 2020. Titlurile de valoare emise de statul român au fost cotate de piață la nivelul de 4,83%, în creștere pronunțată față de nivelul din luna februarie, de dinaintea epidemiei de coronavirus și cu mult peste nivelurile consemnate în alte state din regiune.

Percepția externă în ceea ce ne privește s-a înrăutățit după ce agențiile de rating ne-au păstrat la limită ratingul investițional, dar au modificat perspectiva de la stabilă la negativă.

Reamintim că, în prealabil, intrasem deja în procedură de deficit excesiv, după ce nivelul de -4,3% din PIB pe 2019, calculat după standarde europene, depășise clar limita permisă de -3% din PIB.

După cum se poate constata, situația nu este singulară în regiune, unde Croația și Grecia au cunoscut evoluții similare, dar situate pe paliere mult mai joase iar Ungaria a avut o amplitudine mai mică a creșterii dobânzilor.

Bulgaria și Cehia au păstrat cam aceleași valori iar Polonia a reușit chiar să-și reducă acest indicator critic pentru finanțarea măsurilor luate în criză.

Noi ne-am păstrat sub cota atinsă în urmă cu un an (4,93% în luna mai 2019) dar va trebui să ne apropiem de practica acestor țări.

BNR a redus dobânda de politică monetară, a luat măsuri pentru asigurarea lichidității și a efectuat, în premieră, achizitii de titluri pe piața secundară începând cu 1 aprilie 2020.

Datele colectate până acum pe luna mai indică o scădere semnificativă a dobânzilor la împrumuturile pe termen lung, care rămâne a fi confirmată de datele Eurostat.

Dată fiind cerința mare și simultană de bani din partea tuturor statelor aflate sub pandemie, ar trebui să ținem cont de deficitele bugetare acumulate în ultimii ani și, mai ales, de prognozele destul de pesimiste din partea Comisiei Europene în ce privește revenirea spre valori mai reduse.

România fiind singura țară din regiune în care deficitul bugetar ar urma să se majoreze în 2021 față de 2020 (-11,2% din PIB față de -9,4% din PIB), în ciuda creșterii economice.

În context, reținerea de la cheltuieli bugetare care nu pot fi susținute din veniturile afectate de criză și accesarea de fonduri europene nerambursabile, cu efectul lor de multiplicare (calculat a fi undeva la un spor de 0,7 puncte procentuale pentru creșterea economică imediată la fiecare procent de PIB tras și la 3 puncte procentuale pe termen scurt) se impune cu necesitate.

Inclusiv din perspectiva de a păstra datoria publică la un nivel rezonabil, date fiind dobânzile relativ ridicate la care ne putem împrumuta.