Comisia Europeană a prognozat evoluția PIB pe 2020 pentru România la valoare de -6%, mult sub recenta noastră estimare de -1,9%. Contrar datelor MF, revenirea la nivelul consemnat în termeni reali în 2019 nu se va produce în 2021, când avansul va fi de doar 4,2%. Ceea ce presupune un ecart rămas de recuperat pe parcursul lui 2022 ceva mai mare de două procente.

Din datele prezentat,e rezultă România va avea performanța cea mai scăzută între țările din regiunea noastră, deși pe anul în curs ar urma să consemnăm doar a doua cea mai mică scădere a PIB în termeni reali. Cu alte cuvinte, CE se arată sceptică în raport cu evoluția economiei românești nu atât pe 2020, cât în ce privește revenirea din 2021.

Astfel, ar urma să fie cea mai departe de o evoluție în V dintre toate statele amintite mai sus, dintre care cele mai bune perspective le are Polonia. Care, aparent paradoxal, va consemna în acest an și cel mai mare minus la nivelul finanțelor publice, pentru a reveni apoi puternic spre limita de 3% din PIB în 2021.

An în care CE prognozează că România va rămâne singura pe o situație de înrăutățire a deficitului bugetar și încă la un nivel foarte greu de administrat (-11,4% din PIB). Adică triplu față de cel din Zona Euro (-3,5% din PIB), în apropierea căruia se vor alinia statele din Europa Centrală (mai chibzuită în 2019, Bulgaria ar urma să consemneze o performanță de doar -1,8% din PIB).

[1]

De remarcat și faptul că datoria publică a țării noastre este văzută în creștere de la 35,2% din PIB în 2019, la 46,2% din PIB în 2020 și 54,7% din PIB în 2021. Un spor de circa 20% din PIB similar cu cel de la precedenta criză economică, soldată cu un important program de austeritate.