Institutul Național de Statistică a majorat rezultatul economic pe anul 2019 la valoarea de 1.059,8 miliarde lei, în a doua variantă provizorie.

Deși PIB-ul pe anul trecut a fost majorat astfel cu circa șase miliarde lei, avansul în termeni reali a rămas la 4,1%, urmare a reevaluării concomitente de la 6,3% la 6,9% a deflatorului cu care se ajustează valoarea nominală.

Cumulat pe ultimii trei ani, PIB-ul României a crescut cu 16,4% în termeni reali, dar a avansat în ritm aproape dublu (31,0%) dacă facem trimitere la valorile exprimate în euro, urmare a unei evoluții favorabile a cursului de schimb (raportul de schimb între euro și leu s-a majorat în intervalul 2017 – 2019 cu doar 5,66%).

[1]

Pentru prima dată de la ultima criză economică, industria a avut anul trecut o contribuție negativă la creșterea PIB. Scăderea de 1,5% în volum a producției industriale a avut drept consecință o dimnuare cu 0,3 puncte procentuale a PIB. Totodată, agricultura a înregistrat și ea o scădere de 3,2%, ce a determinat un efect negativ de 0,1 puncte procentuale asupra ansamblului economiei.

Prin contrast, sectorul construcțiilor a consemnat o creștere puternică (+17,5%) și a contribuit în cea mai mare măsură la avansul PIB, devansând segmentul comercial, care are o pondere mult mai însemnată (1 punct procentual din cele 3,3 înregistrate de valoarea adăugată brută s-au înregistrat în construcții). Sectorul IT, activitățile și serviciile profesionale și tranzacțiile imobiliare au adus câte 0,4 puncte procentuale.

[2]

În fine, ar fi de subliniat evoluția slabă din sectorul segmentului de intermedieri financiare şi asigurări, care a înregistrat o scădere de 0,8% și a avut o contribuție nulă la creșterea PIB. Pe fondul unui nivel foarte scăzut raportat la PIB, acesta a ajuns pe ultimul loc ca volum de realizări în ce privește valoarea adăugată brută din economie, chiar sub activitățile recreative, reparații etc..