Pensia medie lunară a fost de 1.412 de lei in ultimul trimestru din 2019, cu 15,5% mai mare decât în trimestrul precedent, iar creșterea anuală a veniturilor pensionarilor în termeni reali (ca putere de cumpărare, ajustat cu inflația lunară medie pe ultimele trei luni din anul trecut, situată la +3,74%) a fost de 11,3%. 

Pe parcursul ultimelor 12 luni, numărul de persoane aflate în plată a scăzut per total cu 32 mii de persoane, declin anual de două ori mai rapid decât în acelaşi trimestru din 2017 (-16 mii faţă de T4 2016). Numărul beneficiarilor de pensii de asigurări sociale de stat a rămas, însă, neschimbat, respectiv 4.688 mii persoane.

Evoluţiile pe categorii au variat între o creştere de 4 mii la persoanele care au atins limita de vârstă sau una de 6 mii persoane care au accesat facilitatea de pensie anticipată parţială şi o scădere de 38 mii în cazul celor încadraţi în diverse grade de invaliditate.

De subliniat creşterea cu 25% a numărului celor pensionaţi anticipat în doar doi ani (de la 72 de mii persoane în T4 2016 la 90 de mii persoane în T4 2018), pe fondul unor creşteri mult peste nivelul general a valorilor medii de plată implicate (aproape 70% în termeni nominali, faţă de doar 27,6% în cazul asigurărilor sociale de stat, similar cu media generală).

Trebuie semnalată şi reducerea semnificativă, de zece procente, a ritmului de creştere a pensiilor în cazul categoriei majoritare a pensionarilor pentru limită de vârstă ( aceştia reprezintă circa 4 milioane din cele 5,2 milioane persoane consemnate per total de sistemul de asigurări sociale). Respectiv de la +17,7% în T4 2017 la doar +7,7% în 2018, pe fondul unei evoluţii clar mai dezavantajoase a inflaţiei medii anuale.

[1]

Urmare a creşterii rapide a preţurilor pe parcursul anului trecut (atenuată de-abia spre final), puterea de cumpărare a sumelor încasate de la stat s-a diminuat cu circa patru procente faţă de anul 2014.

Semnificativ, întreaga ajustare a puterii de cumpărare pe ultimii cinci ani este acoperită de evoluţia indicelui de inflaţie din 2018, după ce resursele de diminuare a TVA, inclusiv introducerea cotei reduse, s-a epuizat.

Este o schimbare majoră pentru beneficiarii de pensii, care se obişnuiseră deja din anii precedenţi ca majorările nominale la sumele primite să se regăsească şi în sacoşa cu care plecau de la magazin. Practic, din noiembrie 2017, când preţurile reveniseră la media anului de ieşire din criză 2014, a devenit tot mai clar „patinajul” indexărilor acordate, fără corespondent în creşterea economică şi după abandonarea regulii legale de indexare la începutul fiecărui an (cu rata medie anuală a inflaţiei plus 50% din creşterea reală a salariului mediu brut).

Numărul beneficiarilor pensiei minime garantate a trecut pragul de 1 milion

Numărul celor care beneficiază de ajutor social de completare pentru a atinge nivelul pensiei minime garantate a urcat pe parcursul ultimilor patru ani cu 115% (!) şi a trecut pragul de 1 milion de persoane ( după cum era uşor de anticipat, cu implicaţiile electorale aferente), pe măsură ce pensia minimă garantată a urcat de la 350 de lei la 640 de lei (+83%, cam de patru ori mai mult faţă de creşterea economică de circa 21% consemnată în acelaşi interval).

Creșterea a fost mai pronunțată pe segmentul beneficiarilor proveniți din sistemul asigurărilor sociale (+127%) și a vizat mai puțin pe cei proveniți din fostul sistem pentru agricultori (+72%). În trimestrul patru 2016, numărul acestora din urmă mai scăzuse întrucâtva dar tendinţa de creştere pronunţată a fost reluată după majorarea cu 40% a nivelului pensiei garantate.

[2]

În context, cu efect pe efortul de încadrare a deficitului bugetar în ţinta de 2,76% dintr-un PIB cam optimist estimat pentru anul în curs, de la 1 septembrie 2019, pensia minimă va crește cu 10%, până la 704 lei. Consecinţă direct, va urma o nouă majorare a numărului de beneficiari, de la un pensionar din cinci în prezent, spre unu din patru la finalul anului în curs.

Altfel spus, deja peste 20% din pensionari primesc din motive sociale (fie şi în cuantum mai mult sau mai puţin simbolic) sume peste nivelul cuvenit din calcul aplicat în cazul general valabil.

Principiul contributivităţii va continua să se erodeze în continuare, din ce în ce mai multe persoane fiind aduse spre plafonul uniformizat de venituri, fără a se mai face diferenţierea după salariul avut şi anii de muncă.