Economistii bancilor au publicat primele prognoze cu privire la impactul noului coronavirus COVID-19 asupra economiei romanesti: analistii ING etimeaza o scadere a PIB-ului de 0,9% in acest an si un trimestru doi (aprilie-iunie) teribil, cu o scadere de 2%, in timp ce Erste Bank este mult mai optimista, estimand ca PIB-ul va inregistra totusi o crestere de 1,8% la finalul anului, desi in T2 ar putea fi o prabusire de -2,2%.

Romania, spre deosebire de alte tari din zona, are un spatiu fiscal foarte limitat (din cauza deficitului bugetar mare) pentru a contracara socul dublu cerere/oferta cauzat de criza, astfel ca va fi afectata mai tare, considera economistii Erste Bank.

Ei se asteapta ca PIB-ul Romaniei sa scada cu 2,2% in trimestrul doi al anului, dupa care ar urma o revenire la fel de spectaculoasa, de 2%, in T3, si una modesta, de doar 0,4% in T4.

Cu toate acestea, ei considera ca scaderea dobanzii de catre Banca Nationala a Romaniei (BNR) nu este prima optiune, intruct BNR doreste sa-si mentina flexibilitatea, in cazul in care cursul de schimb se va afla sub presiune puternica.

In consecinta, BNR ar putea recurge la varianta imbunatatirii lichiditatii din piata si la ajustarea cerintelor de reglementare, pentru a permite bancilor sa-si sprijine clientii cu probleme.

ING apreciaza ca in primul trimestru al acestui an cresterea economica va ramane neschimbata fata de trimestrul anterior, trimestrul doi va fi teribil, din cauza socului COVID-19, cu o scadere de 2% (apropiata de estimarea Erste), iar la finalul anului economia ar putea inregistra o scadere de 0,9% fata de anul trecut.

Nu mai devreme de saptamana trecuta, economistii ING apreciau ca PIB-ul Romaniei va creste, totusi, cu 2,1% in acest an.

Si alte tari din zona ar urma sa intre in recesiune: PIB-ul Poloniei ar urma scada cu 1,5% in T2 si sa termine anul la 0%, Cehia ar putea avea o scadere de 0,9% in T2 si de 0,9% la finalul anului, iar Ungaria o scadere mai modica, de doar 0,2% in T2 si o crestere de 0,5% la finalul anului.

[1]

Motivul unei estimari atat de drastice? "Avalansa de revizuri a prognozelor de crestere economica, precum si semnalele primite din economia reala."

In privinta actiunilor BNR, economistii ING apreciaza, la fel ca cei ai Erste Bank, ca prima preocupare a acesteia va fi controlul cursului de schimb, care va fi lasat sa creasca mai mult in prima parte a anului, decat in a doua parte.

ING estimeaza un curs de 4,85 lei la finalul lui 2020.

BNR va lasa si un surplus de lichiditate in piata bancara, eventual prin operatiuni repo si reducerea in continuare a rezervelor minime obligatorii.

ING nu exlude insa chiar si una sau doua reduceri de dobanda de politica monetara, a cate un sfert de punct, daca scaderea economica se adanceste si numai dupa alte tari din regiune (ceea ce s-a intamplat: bancile centrale din Polonia si Cehia su scazut dobanzile de referinta cu cate o jumatate de punct. n.r.).

De asemenea, BNR va conlucra cu bancile si Ministerul Finantelor pentru scheme de ajutorare a firmelor cel mai puternic afectate.

 [2]